luni, 5 decembrie 2011

Publicaţie săptămînală la Cîmpia Turzii

de Emil HĂLĂŞTUAN
Din ultima zi a lunii noiembrie, Cîmpia Turzii are “ziar”. Intitulat
“Câmpia eXpress” săptămînalul editat la Cîmpia Turzii, în 12 pagini, din care patru full-color, apare în fiecare miercuri şi se distribuie gratuit. Managerul publicaţiei, Rareş Morar, îi asigură pe potenţialii cititori că “articolele regăsite în paginile ziarului vor avea conţinut unic şi vor fi caracterizate de originalitate. În cele 12 pagini ale publicaţiei, cititorii vor găsi subiecte din sfera administraţiei, politicii, evenimentelor, sportului, dar si reportaje sau interviuri interesante”.
Ediţia tipărită completează varianta on-line a publicaţiei “Câmpia eXpress” (w w w.c a m p i a - e x p r e s s.r o ) apărută la începutul lunii septembrie.
“Câmpia eXpress” va încerca sa apere onoarea presei, ştirbită de apariţia unor personaje “exotice", care fac furori la emisiunile TV sau în paginile publicaţiilor de scandal. Săptămînalul se va axa pe problemele comunităţii, pe subiectele de interes local, precum şi pe aspectele frumoase ale vieţii, de multe ori ignorate, din cauza grijilor cotidiene, promite Rareş Morar, managerul publicaţiei “Câmpia eXpress”.

Monument închinat libertăţii conştiinţei şi toleranţei religioase

de Emil HĂLĂŞTUAN
Sculptorul turdean Suba Laszlo a avansat ideea realizării unui monument prin care s-ar marca, proclamarea şi legiferarea, pentru prima dată
în lume, a libertăţii conştiinţei şi toleranţei religioase. Evenimentul s-a petrecut în 13 ianuarie 1568, cînd Dieta Transilvaniei, întrunită la Biserica Romano-Catolică din localitate, a emis Edictul de la Turda, prin care a hotărît că adepţii celor patru culte creştine, catolic, reformat, de rit lutheran, respectiv calvin şi cel unitarian, îşi pot practica neîngrădiţi ritualurile specifice credinţei lor.
Cu ocazia ediţiei de vineri, 2 decembrie, a “Întîlnirilor colocviale” ce se desfăşoară la Turda sub egida Asociaţiei “Rei Culturae Fautores” şi a Clubului Social-Medical, reprezentanţii acestor două organizaţii neguvernamentale, dar şi cei ai Asociaţiei “Atelier 7+”, respectiv “Filarmonia” au fost de acord cu susţinerea ideii lansate de către Suba Laszlo. Cei aproximativ 20 de participanţi la întîlnirea desfăşurată în sala de conferinţe a hotelului “Centrum” din Turda, au convenit să se întîlnească în a doua jumătate a lunii ianuarie, pentru a dezbate un plan de lucru, prin care s-ar putea concretiza ideea realizării unui monument dedicat proclamării libertăţii conştiinţei şi libertăţii religioase şi amplasarii acestuia într-un loc adecvat din Turda. De asemenea, participanţii la ediţia din decembrie a “Întîlnirilor colocviale” printre care s-au aflat artiştii plastici Agneta Labancz Cismaşiu, Marta Deleanu, Alexandru Picovici, Iosif Stegaru, Flaviu Bugnariu sau Manole Ciui şi-au exprimat intenţia de a solicita şi altor organizaţii neguvernamentale din Turda susţinerea ideii lui Şuba Laszlo, pe care regizorul Ovidiu Cosac a catalogat-o drept germenele creării “unei axe a reconcilierii etnice şi de suflet” a turdenilor, dar nu numai.
Evenimentul proclamării şi legiferării libertăţii conştiinţei, respectiv a toleranţei religioase de către Dieta Transilvaniei, întrunită la Turda, între 6 şi 13 ianuarie 1568, a fost legat de numele regelui Ioan Sigismund Zápolya (primul principe al Ardealului, apoi rege al Ungariei, între anii 1540 - 1571) si de cel al lui
David Ferenc (Francisc) – 1510 - 1579, întemeietorul şi primul episcop al Bisericii Unitariene, înfiinţată la Turda în ianuarie 1568. După moartea lui Ioan Sigismund Zápolya, în luna noiembrie a anului 1579, David Ferenc a fost martirizat în Cetatea Devei. (blog Istoria Turzii – Radu Cerghizan)
Potrivit Wikipedia, autorul textului Edictului de la Turda a fost reformatorul italian Giorgio Blandrata, medic si doctor al Universitatii Montpellier, din Franţa, eretic expulzat din Italia, dar si de către Calvin, de la Geneva. Ajuns medic de curte la Principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya (Ioannes secundus de Alba Iulia), Blandrata a reuşit să determine adoptarea, prin acelaşi edict de la Turda, a religiei unitariene. Conform Wikipedia, aceasta reprezintă “reeditarea ereziei lui Arius, din Anno Domini.300, condamnată la Conciliul de la Niceea”.

duminică, 27 noiembrie 2011

Biblioteca publică turdeană - 60 de ani de la înfiinţare

de Emil HĂLĂŞTUAN
Biblioteca municipală “Teodor Murăşanu” din Turda împlineşte în aceste zile 60 de ani de la înfiinţare. Instituţia va sărbători cele şase decenii de activitate printr-o manifestare găzduită de Sala Mare a Primăriei turdene, ce va avea loc marţi, 29 noiembrie, cu începere de la ora 15. Cu acelaşi prilej, organizatorii evenimentului vor marca scurgerea a 120 de ani de la naşterea scriitorului, profesorului şi publicistului Teodor Murăşanu, al cărui nume îl poartă biblioteca municipală din Turda.
Emilia Raţiu “naşa” meseriei de bibliotecăreasă
Potrivit prezentării de pe site-ul Bibliotecii municipale „Teodor Murăşanu”, la originile acestei instituţii se află Biblioteca Reuniunii Femeilor Române, înfiinţată prin anul 1874, de “Societatea Reuniunii Femeilor Române” din Turda, cu scopul promovării limbii şi literaturii române.Meritul înfiinţării Bibliotecii Reuniunii Femeilor Române aparţine Emiliei Raţiu, soţia memorandistului dr.Ioan Raţiu. Descrisă în documentele vremii drept “una dintre cele mai luminate turdence, femeie dotată cu o inteligenţă vie, animată de înalte idealuri naţionale şi de cele mai alese sentimente patriotice“ Emilia Raţiu a prilejuit, prin înfiinţarea acestei biblioteci, apariţia, în anul 1874, odată cu aprobarea statutelor de meserii, a funcţiei de „bibliotecăreasă”.
“Cea mai dulce şi mai de folos zăbavă” cultivată de femeile din Turda
În 1894, după două decenii de la înfiinţare, biblioteca dispunea de 206 volume. Fondul de carte a crescut la 526 de volume în 1904, apoi la 633 de volume în 1914. În 1924 fondul de carte al bibliotecii era de 724 volume. Acesta a crescut la 858 volume în 1934. Dacă în primul deceniu de funcţionare a Bibliotecii Reuniunii Femeilor Române din Turda, fondul de carte s-a majorat cu peste 300 de volume, în următoarele trei decenii această creştere s-a temperat, fixîndu-se la o rată de circa 100 de volume în zece ani. În anul 1910 apărea primul catalog al unei biblioteci româneşti din Turda: „Catalogul Societăţii de Lectură a Femeilor Române din Turda. Tipărit la Tipografia „Carmen” din Cluj, catalogul cuprinde 633 de titluri.
“Astra” împrăştia lumina slovei în spaţiul transilvan
O contribuţie importantă la dezvoltarea bibliotecilor din Turda a avut–o şi Biblioteca Despărţămîntului „Astra”. Despărţămîntul comitatului Turzii de Jos şi a Scaunului Arieşului, al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român a fost unul din primele două astfel de despărţăminte, înfiinţate de “Astra” în anul 1870.
După exemplul bibliotecii Astra, înfiinţată la Sibiu în 1862, unele despărţăminte au înfiinţat propriile biblioteci. Nu se cunoaşte exact anul înfiinţării bibliotecii Astra, de la Turda, dar se presupune că aceasta a apărut la puţin timp după înfiinţarea, în 1872, la Făgăraş, a primei biblioteci de despărţămînt.
În numerele revistei Transilvania, apărute în 1911 şi 1912 se preciza că, la acea vreme, biblioteca despărţămîntului Astra din Turda dispunea de 346 de volume şi publicaţii. Majoritatea volumelor din bibliotecile despărţămintelor Astrei, cît şi cele din bibliotecile populare, erau cărţi de popularizare „broşuri instructive”, iar fondurile de carte se constituiau, preponderent, prin donaţii. Pînă la sfîtrşitul perioadei interbelice fondul de carte al bibliotecii Astra, de la Turda, a ajuns la 6000 de volume.
Biblioteca a existat pînă spre sfîrşitul deceniului al cincelea al secolului XX, cînd cărţile salvate de la distrugere în al doilea război mondial au trecut în patrimoniul căminului cultural „Nicolae Bălcescu”, transformat ulterior în casă de cultură.
Lăcaşul cărţii, renăscut în era stalinistă
După înfiinţarea Bibliotecii Raionale Turda, fapt petrecut în luna decembrie a anului 1950, noua instituţie a preluat cele aproximativ 4.200 de volume ale fostei biblioteci Astra. Fondul de carte preluat de la Căminul Cultural „Nicolae Bălcescu” s-a îmbogăţit, treptat, prin donaţiile forurilor tutelare central şi datorită creşterii progresive a alocaţiilor bugetare, ce au permis achiziţii anuale de la Fondul de stat al Cărţii, din Bucureşti şi de la filialele acestuia, din Cluj şi din Săliştea Sibiului.
Devenită ulterior bibliotecă municipală, instituţia, botezată în anul 1993 cu numele lui Teodor Murăşanu, scriitor, profesor şi publicist, funcţionează în clădirea teatrului, unde se află sediul central, respectiv secţia pentru adulţi. Secţia pentru copii, înfiinţată în 1965, funcţionează în clădirea de pe strada George Coşbuc, unde, pînă nu demult şi-a avut sediul Judecătoria Turda.
După desfiinţarea comunei Poiana, în anul 1969 şi transformarea acesteia în cartier al Turzii, biblioteca comunală de acolo a devenit filială a Bibliotecii municipale Turda. După desfiinţarea sa, în anul 1983, fondul de carte şi publicaţii al fostei biblioteci comunale din Poiana a fost transferat secţiei pentru adulţi, respective celei pentru copii, de la Bibilioteca municipală Turda.
În anul 1986 aceasta avea un fond de carte şi de publicaţii de 94.104 volume, pus la dispoziţia celor 5971 cititori care frecventau biblioteca publică turdeană.
Ideologia comunistă, scoasă din fondul bibliotecii
În anul 1992 fondul bibliotecii s-a redus la 89.153 de cărţi şi publicaţii. Aproape 5000 de cărţi, reviste sau ziare “în care ideologia comunistă era extrem de evidentă” au fost scoase din inventar. În prezent Biblioteca municipală “ Teodor Murăşanu Turda dispune de o colecţie enciclopedică, de peste 100.000 de volume şi deserveşte aproximativ 8.000 de cititori.
Biblioteca mai oferă servicii gratuite, precum iniţierea în utilizarea calculatorului şi a internet-ului sau redactarea cv-urilor şi a scrisorilor de intenţie. De asemenea, la biblioteca publică din Turda se organizează cursuri de engleză pentru începători, iar la secţia pentru copii se desfăşoară diverse activităţi educative, destinate elevilor din clasele ciclului primar.

Meditaţii gratuite pentru viitorii absolvenţi de liceu

de Emil HĂLĂŞTUAN
Pentru al doilea an consecutiv, Asociaţia pentru Protecţie Socială şi Apărarea Drepturilor Omului (APSADO), din Turda, organizează meditaţii gratuite pentru elevii care vor susţine examenul de bacalaureat în 2012.
La deschiderea festivă a cursurilor, eveniment petrecut joi, 24 noiembrie, cu începere de la ora 18, gazdele, adică preşedintele şi secretarul APSADO, Robert Cojan, respectiv Radu Stoica, l-au avut ca oaspete pe senatorul social-democrat de Cluj, Alexandru Cordoş.
La meditaţii, care vor avea o durată de şase luni, s-au înscris 30 de elevi de la liceele din Turda. Aceştia se vor pregăti la limba şi literatura română, matematică, fizică şi limba engleză. Orele de meditaţii, susţinute în mod voluntar de către profesoarele Dora Arion, Daniela Pîrlea, Oana Duca şi Geanina Ciobanca, se vor desfăşura marţea, miercurea şi joia, între orele 16.30 şi 18, la sediul APSADO, din Turda, Piaţa Republicii nr. 15.
Iniţiatoarea acestor meditaţii, profesoara Dora Arion, a precizat că la prima acţiune de acest fel, desfăşurată din toamna anului 2010 pînă în vara aceasta, s-au înscris 28 de elevi. Dintre cei 22 de cursanţi care au încheiat prima serie de meditaţii, 20 au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat în sesiunile organizate în 2011.
Senatorul Alexandru Cordoş a remarcat că „organizarea acestor meditaţii este necesară din cauza lipsei de implicare a autorităţilor locale în desfăşurarea procesului de învăţămînt”. Parlamentarul clujean consideră că Turda are nevoie „în afară de borduri, de locuri de muncă şi de oameni de valoare” aşa cum acest oraş a avut mereu, de-a lungul timpului.

Expoziţie de pictură: Maria Matean propune o călătorie în “spaţiul aperceptibil”

de Emil HĂLĂŞTUAN
Galeria municipală de Artă din Turda găzduieşte expoziţia de pictură realizată cu lucrări semante de către Maria Matean. Profesoară la Liceul de Arte Plastice “Romul Ladea” din Cluj-Napoca, artista propune vizitatorilor galeriei turdene o călătorie “în spaţiul aperceptibil” înfăţişat privitorilor în cele 13 tablouri expuse. Lucrările grupate de Maria Matean în ciclul “Spaţiu aperceptibil” au fost create între anii 2004 şi2011.
În viziunea Mariei Matean, expresia “spaţiu aperceptibil” defineşte, iar lucrările sale zugrăvesc “integrarea percepţiilor în experienţa individual anterioară”. În traducere, aceasta ar însemna, potrivit explicaţiilor Mariei Matean, că “lumea plastică o ia înaintea celei concrete, cotidiene, transformînd realitatea în forme aperceptibile. Astfel se creează o paralelă între vis şi realitate. Amintirea inocenţei se metamorfozează prin elementele specifice picturii: grund, textură, culoare, tuşă”, după cum precizează artista.
La vernisarea expoziţiei, Lucian Ţînţariu, profesor la acelaşi liceu clujean ca şi Maria Matean, aprecia că în lucrările prezentate în “personala” de la Turda se regăsesc “forţa şi sinceritatea” etalate de Maria Matean încă de pe vremea cînd era elevă de liceu.
Profesoară, pentru o scurtă perioadă de timp, la Cîmpia Turzii, Maria Matean are legături mai strînse cu Turda din anul 2007, cînd a participat la tabăra internaţională de creaţie, organizată la Rimetea de filiala turdeană a Uniunii Artiştilor Plastici.
Expoziţia, ce poate fi vizitată de marţea pînă sîmbăta, între orele 10 şi 16, rămîne deschisă publicului pînă în 30 noiembrie.

luni, 21 noiembrie 2011

Masă rotundă cu liderii PSD Turda: Cine va scoate România din criză?

de Emil HĂLĂŞTUAN
Pe agenda oamenilor politici, dar şi printre oamenii de rînd se insinuează, încet dar sigur, preocuparea pentru alegerile de anul viitor. Într-o ţară ca România, unde guvernul nu are susţinere din partea electoratului, subiectul de căpătîi, ce ar putea afişul agendei publice pînă la sfîrşitul anului viitor, îl poate constitui căutarea răspunsului la întrebarea “Scăpăm sau nu de PD-L şi de aliaţii acestora din coaliţia aflată la putere în România de azi? Pe de altă parte, jocul preferat al premierului Emil Boc, un fel de alba-neagra, în varianta uite criza, nu e criza, nu mai impresionează pe nimeni. Dar, dincolo de compoziţia viitoare a puterii, dincolo de posibila şi probabila suspendare a preşedintelui ţării, traian Băsescu, de o eventuală majoritate parlamentară a USL, rezultată în urmna alegerilor generale ce ar trebui să aibă loc la sfîrşitul anului 2012, rămîne de aflat răspunsul la o întrebare mai de căpătîi decît oricare alta: Cine va scoate România din criză? Un posibil răspuns oferă, în cuprinsul acestui material, trei dintre mebrii conducerii organizaţiei PSD Turda, respectiv preşedintele acesteia, Cristian Matei, unul dintre vicepreşedinţi, Cristel Frînc şi preşedintele Departamentului “Revoluţionari” din cadrul organizaţiei social-democraţilor turdeni, Dănuţ Ştefan.
Rep: Cine va scoate România din criză?
Cristian Matei: Trăim o senzaţie stranie, accea de a fi parte a unei naţiuni care a obosit să gândească, care trăieşte din inerţie, se uită la televizor şi se lasă în voia sorţii. Reacţionăm tot mai puţin la erorile şi minciunile actualei puteri. Pare că nimic nu ne mai surprinde, deşi fiecare pas făcut de PD-L, fiecare pas făcut de cei de la putere este un abuz nu numai la drepturile omului, nu numai la echilibrul bugetar, dar şi la normele elementare ale bunului simţ.
Cristel Frînc:
Lumea întreagă se întreabă cum vom merge mai departe. Noi nu ne întrebăm, bîjbîim încet, pe pipăite, în spatele unor conducători care nu au pierdut doar drumul, ci şi sensul. Andre Gluckmann spunea că teroristul este un om care, prin acţiunile sale violente, nu dă de gîndit lumii, ci o împiedică să gîndească, o împietreşte, o condamnă la nemişcare. Credem că noi, ca naţiune, sîntem victimele unui astfel de proces. Cei şapte ani de agresiune a grupului politic Băsescu-PD-L ne-au plasat într-o astfel de conjunctură, extrem de periculoasă în orice context, dar mai ales în actuala situaţie mondială. De aceea, cred că rolul nostru (nr. al USL) nu este doar acela de a învinge PD-L, nu este nici doar acela de a găsi soluţii pentru situaţia inimaginabil de proastă în care am ajuns, nu este nici doar acela de a ne integra într-un context european şi mondial, fără a fi cu totul marginalizaţi. Rolul nostru principal devine acela de a trezi naţiunea la viaţă, de a o reimplica în circuitul normal al existenţei sociale.
Rep: Cum se traduc aceste deziderate, în cazul PSD Turda?
Cristian Matei: Obiectivul major al PSD Turda, în condiţiile dezastrului pedelist este acela de a cîştiga funcţia de primar al Turzii. Ne asumăm totodată datoria de a arăta oamenilor că elementarele noţiuni de solidaritate, un atribut al umanităţii, nu au dispărut cu totul din societatea românească, chiar dacă azi aceasta îşi aruncă bâtrînii şi bolnavii în stradă, iar pe elevi şi profesori îi trimite, cot la cot, în şomaj.
Rep: Domnule Dănuţ Ştefan, în calitate de preşedinte al Departamentului “Revoluţionari” din cadrul organizaţiei PSD Turda, vă întreb: Seamănă România dea zi cu cea la care aţi visat atunci, în zilele fierbinţi de la sfîrşitul lunii decembrie 1989?
Dănuţ Ştefan: Noi am dorit şi dorim ca România să devină cu adevărat un stat social. Statul social îi sprijină pe cei vulnerabili, sprijină tinerele familii, îi sprijină pe cei bolnavi şi pe cei singuri. Statul social îi respectă pe pensionari, statul social nu acordă pomeni sau ajutoare nemeritate, ci este cu adevărat responsabil pentru cetăţeni. Statul social nu trebuie învinovăţit pentru criza economică şi pentru datoriile făcute de guvernele incompetente. Dimpotrivă, statul social poate asigura, prin măsuri economice şi sociale, un nivel de trai decent pentru cetăţeni şi, în acelaşi timp, poate garanta respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
Rep: Preşedintele României, Traian Băsescu, spune că vremea statului social a trecut. În condiţiile actuale, cum poate fi obligată puterea să “joace” altfel de cum i se “cîntă” de la Cotroceni?
Cristel Frînc:
Puterea actuală face ceea ce vedem cu toţii şi cred că atitudinea de măcelar a Guvernului Boc, ce nu ştie decît să taie salarii, pensii şi alte drepturi, nu se va schimba. La anul, românii pot spune “stop” genocidului social. De partea cealaltă, noi vom continua să vorbim cu oamenii, să le explicăm politicile şi măsurile pe care USL le va aplica odată ajunsă la guvernare. Anul viitor va fi şi mai rău, atît din punct de vedere economic cît şi din cel al stabilităţii sistemului democratic. În România va creşte sărăcia, se vor accentua inegalităţile şi injustiţia socială. Autoritatea statului va continua să scadă. Cel mai mare risc pentru România constă în dizolvarea democraţiei şi în disoluţia statului. De la ideea de amînare a alegerilor, din simplu calcul politic, la cea de anulare completă a acestora, nu este decît un pas. De la reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la unicameralism la dizolvarea Parlamentului, drumul poate fi, de asemenea, foarte scurt, iar PD-L a demonstrat că este în stare să îl parcurgă.
Rep: Puterea spune că măsurile de austeritate pe care le-a promovat Guvernul condus de Emil Boc sînt inevitabile. Credeţi că în intervenţiile televizate, în care premierul sau alţi pedelişti din prima linie deplîng nevoia de a aplica măsuri impopulare se plînge, de fapt, cu “lacrimi de crocodil”?
Cristian Matei:
Guvernarea portocalie a spus populaţiei că taie salariile pentru că nu mai sînt bani. Aceeaşi explicaţie inacceptabilă se pregăteşte pentru pensionari. Totuşi, pentru telegondole s-au găsit fonduri, pentru terenuri de fotbal în sate fără apă şi fără canalizare au fost bani, pentru bazine de înot, închise imediat după inaugurare, s-a găsit finanţare. Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat, dar guvernul strînge cureaua pentru bugetari, pensionari, tineri şi persoane defavorizate.
Boc a spus că, dintre ţările Uniunii Europene, România are cel mai mare procent de fonduri alocate pentru investiţii, dar premierul a uitat să precizeze un lucru esenţial: este vorba de bani pentru investiţii ce s-au dus direct în buzunarele clanurilor pedeliste. Statistica lui Boc este, de fapt, cel mai important indice al corupţiei actualei guvernări.
Rep: Revin la întrebarea de la începutul discuţiei. Ce-i de făcut pentru ca ţara să iasă din criză?
Cristel Frînc: Într-o astfel de situaţie, noi, social-democraţii, nu trebuie să ne uităm identitatea, nu trebuie să uităm de valorile care ne definesc, deoarece astăzi avem nevoie, mai mult ca oricînd, de solidaritate, responsabilitate, echitate şi de libertate.
Trebuie să fim alături de profesori, să îi respectăm pentru ceea ce fac, să le apreciem munca şi să le spunem că există şi o altă cale. Trebuie să fim alături de medici, să le arătăm preţuirea noastră şi să le spunem că vrem să le creăm condiţii pentru a-şi dezvolta cariera în ţară. Trebuie să le explicăm tinerilor care îşi termină studiile cum dorim să creăm mai multe locuri de muncă, cum vrem să le oferim oportunităţi aici, în Turda.
Rep: Şansele de a obţine un loc de muncă în Turda sînt extrem de reduse. Potrivit informaţiilor recente, în nouă ani, de la recensămîntul din anul 2002 pînă la cel recent încheiat, populaţia Turzii a scăzut, de la peste 57 de mii la puţin peste 46 de mii de locuitori. Aceste date certifică presupunerea potrivit căreia circa 10 mii de turdeni au plecat să muncească în străinătate. Mai scădem circa 15 mii de pensionari şi vreo 8 mii de copii. Rămîn circa 23 mii de locuitori care ar face parte din segmentul populaţiei active din Turda. Marea majoritate a acestora nu au unde munci. Ce-i de făcut?
Dănuţ Ştefan: Turda se îndreaptă către falimentului propiului viitor. Tinerii cu studii medii sau superioare reprezintă majoritatea, în categoria şomerilor. Pensionarii, după o viaţă de muncă, trebuie să asculte injuriile unor nemernici care le spun doar că sînt o povară a societăţii.
Avem datoria de a fi alături de toate persoanele defavorizate, cărora trebuie să le spunem că societatea şi statul nu le întorc spatele, că vrem să le asigurăm şanse egale de reuşită în viaţă.
Pedeliştii au produs 700.000 de şomeri. Noi am creat odată un milion de locuri de muncă şi o vom mai face. Pedeliştii vor să impoziteze toate pensiile, noi îi vom proteja şi îi vom ajuta mereu pe pensionari.
Puterea portocalie i-a abandonat pe copii, pe bătrîni, pe bolnavi, pe săraci. Noi vom garanta că statul îi va ajuta pe toţi cei aflaţi cu adevărat în dificultate.
Cristian Matei: Democrat-liberalii, susţinuţi de UDMR şi UNPR, au trimis în sărăcie peste 2 milioane de români. Noi le vom reda acestor oameni şansa de a ieşi din sărăcie, prin muncă cinstită şi corect plătită.
Portocaliii au trimis tinerii în şomaj sau i-au alungat din ţară, noi le vom oferi un loc de muncă decent, acasă în România, lîngă familiile lor.
Actuala putere a distrus şcoala românească, prin fel de fel de aşa zise reforme, noi o vom repune pe picioare, respectînd profesorii şi oferind copiilor acces egal la educaţie. Ei au închis spitalele şi au pus taxă la intrarea celor rămase, noi vom garanta un sistem de sănătate performant, accesibil tuturor românilor.
Anul 2012 trebuie să fie anul victoriei deşi a devenit clar că PD-L încearcă să se permanentizeze la putere, prin mijloace antidemocratice ce amintesc de statul totalitar: Dacă nu pot fi votaţi, vor fura voturile? Dacă nu pot fura voturile, le vor cumpăra?
Rep: Care ar fi concluzia finală?
Cristian Matei: La o reuniune, cineva la întrebat pe lbert Einstein care este diferenţa dintre teorie şi practică. Einstein i-a răspuns: “Teoria este atunci cînd ştii totul, dar nimic nu fucţionează, practica este atunci cînd totul funcţionează, dar nimeni nu ştie de ce”. Noi am reuşit să reunim teoria şi practica: Nimic nu funcţionează şi nimeni nu ştie de ce.
De fapt unii încearcă să ofere răspunsuri. Spre exemplu PDL-ul susţine că statul nu este nici capabil să scoată ţara din criză, dar nici responsabil pentru situaţia în care a ajuns România. Dar pedeliştii nu spun nici cine este vinovatul, nici cine ar avea capacitatea de a scoate ţara din criză.

duminică, 13 noiembrie 2011

Întîlniri colocviale turdene – anul II

Serile destinate cunoaşterii sau evocării unor oameni care contribuie sau au contribuit la sporirea zestrei cultural - artistice a Turzii s-au reluat, după o pauză de circa patru luni.
Pentru debutul celei de-a doua „stagiuni” eveniment consumat vineri, 11 noiembrie, la sala de conferinţe a hotelului „Centrum” din Turda, iniţiatorii întîlnirilor colocviale, profesorul Ioan Dănuţ Zăhan, medicul Vasile Grumaz şi subsemnatul, au socotit de cuviinţă să organizeze o seară dedicată literaturii. În cadrul acesteia a fost omagiat scriitorul Mircea Ioan Casimcea, turdean prin adopţie, care în 4 noiembrie a împlinit 75 de ani.
mPe parcursul celor trei sferturi de veac ale vieţii sale, Mircea Ioan Casimcea a comis suficiente fapte graţie cărora cazierul său literar a devenit de neşters, împănat, cum se află, cu numeroase scrieri ce nu au termen de prescriere.
În aceste împrejurări, ştergerea numelui scriitorului Mircea Ioan Casimcea din galeria oamenilor care au îndrăznit să plămădească hrană spirituală pentru semenii lor a devenit imposibilă. Într-o vreme în care tinerii sînt îndemnaţi să îşi ardă manualele, pesemne pentru a da îndestulă greutate tezei potrivit căreia şcoala românească s-a transformat într-o fabrică care produce tîmpiţi, preocupările de genul celor ce l-au înrobit şi pe Mircea Ioan Casimcea devin sinonime cu infracţiunea. Non-valorile prezentului, cocoţate pe treptele cele mai de sus ale scării răsturnate, ce guvernează ierarhia modelelor de urmat în România de azi, nu îi pot ierta pe slujitorii artei şi ai culturii, deoarece îndeletnicirile acestora, ce au drept scop producerea hranei spirituale, depăşesc puterea de înţelegere a discipolilor zeului Ban.
Prin urmare, nu ne rămîne decît să devenim complici cu scriitorul Mircea Ioan Casimcea şi, prin aceasta cu toţi truditorii din aria artelor şi a culturii, înscriindu-ne în galeria neşmecherilor ce încă îndrăznesc să îşi recunoască nevoia de hrană spirituală, în detrimentul cvasiunanim apreciatei domnii a banului, ce odată scos din rostul său firesc de consecinţă, de rezultat al unei activităţi folositoare comunităţii şi transformat în scop suprem al existenţei, se transformă în “ochiul dracului”. Nutresc speranţa că posteritatea va reaşeza cultura la locul său binemeritat din lada de zestre a omenirii şi îi va aprecia pe slujitorii săi, care azi consimt să îşi cheltuiască energiile creatoare întru folosul spiritualităţii nepieritoare. Cît despre prezent, acesta nu poate ierta ceea ce nu înţelege şi nu ne rămîne decît să aşteptăm vremea în care exponenţii săi vor fi aşezaţi, firesc, în lăzile cu vechituri, păstrate în podul uitării.
Despre activitatea scriitorului a mai vorbit profesorul Ioan Bembea, care s-a referit îndeosebi la realizările lui Mircea Ioan Casimcea în domeniul publicisticii, pe care Bembea le apreciază drept remarcabile. Directorul Casei municipale de Cultură, profesoara Felicia Răcean, s-a referit la contribuţia substanţială pe care Mircea Ioan Casimcea a avut-o în organizarea diverselor evenimente desfăşurate sub egida instituţiei culturale publice din Turda. Felicia Răcean a amintit de “Primăvara culturală turdeană” eveniment devenit tradiţional, idee a lui Mircea Ioan Casimcea, prin a cărei materializare s-a reluat, într-o manieră mai dezvoltată “Decada culturală turdeană” eveniment ce se desfăşura la Turda înainte de anul 1989. La evenimentul desfăşurat vinerea trecută la sala de conferinţe a hotelului Centrum din Turda au participat circa 20 de invitaţi, marea majoritate a acestora fiind musafiri obişnuiţi ai întîlnirilor colocviale.
Începute în luna noiembrie a anului 2010, întîlnirile colocviale au ajuns la ediţia cu numărul 26. În precedentele 25 de asemenea întîlniri, amfitrionii, Ioan Dănuţ Zăhan, Vasile Grumaz, Gabriela Leoveanu (în perioada de început) şi Emil Hălăştuan, i-au avut ca oaspeţi, printre alţii, pe scriitorul George Opriţa, publicistul Constantin Mustaţă, epigramiştii Eugen Albu, Gavril Moisa, respectiv Valentin Vişinescu, sau pe actorul Petru Felezeu, care a făcut parte din distribuţia primului spectacol, cu piesa “O scrisoare pierdută” de Ioan Luca Caragiale, jucat pe scena Teatrului de Stat din Turda, după înfiinţarea acestuia, în toamna anului 1948. La întîlnirile colocviale desfăşurate pînă acum au mai luat parte profesorul universitar Călin Felezeu, decanul Facultăţii de Psihologie din cadrul universităţii clujene Babeş – Bolyai, profesorul universitar Ioan Mircea Popa, respectiv generalul de brigadă în retragere Sever Mureşan, avocat, fost arbitru de fotbal de primă categorie, într-un cuvînt o legendă vie “un senior al Turzii” după cum apreciază Ioan Dănuţ Zăhan, preşedinte al societăţii “Rei Culturae Fautores”. În dezbaterea temelor religioase s-au implicat protopopul ortodox al Turzii, Daniel Crişan şi preotul Dorin Sas. La realizarea momentelor artistice a contribuit, îndeosebi, tenorul Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, Constantin Nica, violonistul Nicuşor Silaghi, membru al Cvartetului Transilvan, respectiv Radu Botar, actor la Teatrul de Nord din Satu-Mare.

Fotbal, liga a II-a seria Vest Lanterna roşie încearcă să ţină pasul cu plutonul codaşelor Arieşul Turda – FC Olt 1 – 0 (1 – 0)

de Emil HĂLĂŞTUAN
Sîmbătă, în partida cu FC Olt, disputată în cadrul etapei a XIII – a, Arieşul Turda a obţinut cea de-a doua victorie din acest campionat şi, cu chiu cu vai, a reuşit să se apropie la doar un punct de ocupanta penultimului loc al clasamentului, Juventus Bucureşti.
Partida, disputată pe terenul central din cadrul Complexului Sportiv Municipal Turda s-a desfăşurat, în cea mai mare parte a timpului de joc, într-un singur sens: spre poarta oaspeţilor. Cu toate acestea, la fel ca şi în partida cu FC Bihor, echipă pe care „vulturii roşii” au dominat-o la toate capitolele, Arieşul a trebuit să se mulţumească cu o victorie la limită.
Gazdele şi-au adjudecat cele trei puncte puse în joc graţie golului înscris de Bier, care, în minutul 36 a trimis cu capul în poartă, de la 6 metri, mingea centrată impecabil de către Vajda, care a executat un corner de pe partea stîngă a terenului.
Cu toate că Arieşul a încheiat prima repriză în avantaj, cea mai mare ocazie de gol din această parte a jocului a aparţinut oaspeţilor. În minutul 24, Andrei David a luat pe cont propriu o acţiune, pe partea stîngă, a intrat în careul mare unde a trecut, în dribling, ca pe lîngă nişte stîlpi, de doi apărători ai Arieşului dar, aflat în poziţie uşor laterală, atacatul formaţiei oltene a trimis mingea, de la 10 metri, peste colţul din stînga al porţii apărate de Pampea.
În caseta tehnică a primei reprize se mai pot consemna şuturile expediate de jucătorii formaţiei turdene, David, în minutele 4 şi 14, respectiv Janos Vajda, în minutul 35, care au trimis mingea pe lîngă poarta apărată de Bordea.
Singura fază notabilă din cea de-a doua parte a jocului s-a petrecut în minutul 69. După un corner executat de Boroştean, de pe partea dreaptă a terenului, Bier putea realiza „dubla” însă mingea „ştearsă” cu capul de fundaşul formaţiei turdene „s-a scurs” pe lîngă stîlpul din dreapta porţii lui Bordea, care era spectator la acea fază.
În repriza secundă „vulturii roşii” i-au invitat pe oaspeţi la atac şi, pe fondul dominării teritoriale a formaţiei oltene, gazdele au iniţiat cîteva contraatacuri periculoase însă precipitarea, indecizia sau neşansa au zădărnicit eforturile formaţiei gazdă de a-şi drege cît de cît golaverajul.
Arieşul Turda, formaţie care a reuşit să adune abia zece puncte în cele 13 partide disputate pînă acum în actuala ediţie de campionat, va juca, în etapa viitoare, cu FC Timişoara iar în ultima partidă a turului „vulturii roşii” vor reveni în propriul fief, unde se vor întîlni cu Unirea Alba Iulia.
Principalul finanţator al Arieşului, Consiliul local Turda, a decis să suplimenteze, cu 249 de mii, milionul de lei alocat formaţiei în anul competiţional 2011. În vacanţa dintre tur şi retur reprezentanţii forului deliberativ turdean vor decide dacă merită şi dacă mai pot aproba finanţarea clubului sportiv Arieşul Turda cu bani de la bugetul local.

Complex Sportiv „Municipal” Turda; timp friguros, cer variabil; teren uşor denivelat; spectatori: 200
A marcat Bier, min. 36
Arieşul: Pampea – Cr. Pop, Bier, Daouda, Tegzeş – Boroştean, Robert Cristian, Străuţ, Janos Vajda – Cătălin Bucur (83, Tîrcă), David (62, V. Pop)
Antrenor: George Ciorceri
FC Olt: Bordea – Bogdanovici, Preda, Lengyel, Giurcă – Huţanu (55, Burcea), Dan Ignat, Alin Ignat, Dragalina – Andrei David (62, Hallmen), Alin Mihai
Antrenor. Daniel Oprescu
Avertismente: V. Pop, min. 89 / Andrei David, min. 44; Preda, min. 52; Alin Mihai, min. 55; Bogdanovici, min. 62
Arbitru: Nicolae Botaş – Timişoara
Asistenţi: Iulius Timar – Marghita
Răzvan Nistoran – Reşiţa

vineri, 11 noiembrie 2011

Un nou start pentru România: Un proiect al CRD Turda, premiat de Ambasada SUA la Bucureşti

de Emil HĂLĂŞTUAN
Concursul “Restart România” iniţiat de Tech Soup şi sprijinit de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi-a desemnat cîştigătorii. Printre cele cinci proiecte premiate s-a aflat şi cel prin care Centrul Raţiu pentru Democraţie (CRD) din Turda propune realizarea unei platform on-line prin intermediul căreia să fie monitorizat modul în care se materializează promisiunile făcute de politicieni campanile electorale. Reunit cu o idee similar, ce aparţine Centrului de Resurse pentru Participare Publică Bucureşti (CeRe), proiectul “Cine ce a promis” selectat între cele zece ce au acces în finală, s-a clasat pe locul al doilea între cele cinci proiecte cîştigătoare, pentru a căror concretizare Ambasada SUA la Bucureşti a oferit premii în valoare de cite 5.000 de dolari americani, fiecare. Premierea a avut loc în cadrul Galei Restart România, desfăşurată în 5 noiembrie la Bucureşti.
Mădălina Mocan., iniţiator al proiectului CRD, alături de Oana Botezan, a precizat că platforma “Cine ce a promis” urmăreşte “valorificarea on-line a unui aranjament democratic între cetăţean şi ales”. Prin această platformă se urmăreşte responsabilizarea aleşilor, însă Mădălina Mocan consider că acest lucru devine posibil doar dacă “cetăţenii îi trag de mînecă pe politicieni”.
Fiecare din cele zece proiecte ce au ajuns în finala concursului “Restart România” va primi, pentru materializare, sprijinul unei echipe formate din programatori şi din consilieri pe teme juridice, respectiv politice. Companiile de IT Microsoft, Zitec, Yonder, HPC, NextRoot, Equilobe Software, Code Camp, Pras Consulting, ITSpark, BitStone si Transcent şi-au exprimat disponibilitatea de a sprijini pro-bono realizarea platformelor on-line necesare materializării celor zece proiecte calificate în finala concursului”.
Restart România, platformă on-line, iniţiată de Tech Soup, cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, permite cetăţenilor să-şi definească problemele, să avanseze soluţii de rezolvare şi, dacă acestea se dovedesc utile, pot fi transformate în proiecte on-line menite să schimbe comunitatea.
“Cine ce a promis” platform on-line susţinută de Centrul Raţiu pentru Democraţie din Turda, împreună cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică din Bureşti va deveni operaţională în cel mult patru săptămîni, după cum apreciază Mădălina Mocan, coordonator de proiect din partea CRD.

“Noua armonie” a concertat la Turda

de Emil HĂLĂŞTUAN
Turdenii amatori de muzică simfonică au fost răsfăţaţi în această săptămînă. Graţie asociaţiei Petofi Tarsasag, miercuri, 9 noiembrie, ansamblul de suflători “Uj-Harmonia” (Noua armonie) din Ungaria, a susţinut un miniconcert la biserica unitariană din centrul Turzii.
Cei nouă componenţi ai ansamblului, Kurucz Orsolya, Szász Diána, Szatmári Zsolt, Parlagi Gergely, Olajos György, Szöllősy-Vágó Janka, Kovács Gergely, Perneczky Balázs şi Zsákai Tibor au interpretat uvertura la opera Răpirea din serai de W. A. Mozart, O noapte la secui, de Bela Bartok, Pavane, de Maurice Ravel, Melodie de seară, de Zoltan Kodaly, Dans maghiar, de Johannes Brahms şi Dansul slav al lui Antonin Dvorak.
La acest miniconcert, ce a durat aproximativ o oră, au asistat circa 100 de persoane.
În ultimii zece ani ansamblul de suflători “Uj-Harmonia” a susţinut spectacole în Ungaria, la Academia de Muzică şi a participat la festivalurilegenului, organizate la Zemplén, Fertőd, Eger, Visegrad sau Vac. Ansamblul susţine concerte în Germania şi Italia, unde a devenit un oaspete obişnuit.

joi, 10 noiembrie 2011

Londra: Premiul special al juriului, pentru “Oraşul otrăvit”

Miercuri seară, la Londra, a avut loc gala premiilor International Media Excellence Awards acordate de The Association for International Broadcasting. Antena 3 a fost singura televiziune din România care a ajuns în finala premiilor AIB 2011, alături de alte posturi de televiziune imense ca renume şi profesionalism: CNN International, Aljazeera English, Swiss Television sau BBC London.
Carmen Avram şi echipa emisiunii "În Premieră" de la Antena 3 au cîştigat PREMIUL SPECIAL din partea JURIULUI AIB (The AIB's International Jury Highly Commends), pentru documentarul "Turda - Oraşul Otrăvit".
Materialul realizat de Andrei Ciurcanu, Mihai Dina şi Zsolt Lenard a fost premiat la cea mai rîvnită categorie a competiţiei, categoria "Best Investigative documentary - TV" (Cel mai bun documentar de investigaţie pentru TV), unde a concurat cu materiale realizate de televiziunile CNN International, BBC, Aljazeera English sau Channel News Asia.
Postul de televiziune Antena 3, component al companiei Intact Media Grup este singurul post de ştiri din România afiliat la CNN International.
(ştire preluată de pe site-ul www.antena 3.ro)

marți, 8 noiembrie 2011

Întîlniri colocviale: Scriitorul Mircea Ioan Casimcea, la 75 de ani

de Emil HĂLĂŞTUAN
Născut în comuna Casimcea, din judeţul Tulcea, Mircea Ioan, care şi-a adăugat la numele literar şi denumirea locului de baştină, s-a stabilit la Turda, după absolvirea, în anul 1968, a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii clujene Babeş-Bolyai. Truditor pe tărâmul scrisului, dobrogeanul Mircea Ioan Casimcea se numără printre aceia care au socotit de cuviinţă să zidească câteva cărămizi întru îmbogăţirea culturii turdene şi consolidarea prestigiului acesteia.
Scriitorul a cărui existenţă remarcabilă pentru spaţiul cultural turdean ne-am propus să o omagiem astăzi, la puţine zile după ce, pe răbojul unde se socoteşte timpul petrecut în această lume de către Mircea Ioan Casimcea a apărut o crestătură proaspătă, ce atestă scurgerea a trei sferturi de veac de viaţă pământească, a comis suficiente fapte încât cazierul său literar să devină de neşters, împănat cum se află, cu numeroase scrieri ce nu au termen de prescriere.
Aşadar, devine necesară o scurtă trecere în revistă a operei scriitorului Mircea Ioan Casimcea, pentru a dovedi că ştergerea numelui său din galeria oamenilor care au îndrăznit să plămădească hrană spirituală pentru semenii lor a devenit imposibilă. O asemenea faptă, sinonimă cu infracţiunea într-o vreme în care tinerii sunt îndemnaţi să îşi ardă cărţile de şcoală, pesemne pentru a da îndestulă greutate tezei potrivit căreia şcoala românească s-a transformat într-o fabrică care produce tâmpiţi, este de neiertat pentru nonvalorile prezentului, cocoţate pe treptele cele mai de sus ale scării răsturnate, ce guvernează ierarhia modelelor de urmat în România de azi.
Aşadar nu ne rămâne decât să devenim complici cu scriitorul Mircea Ioan Casimcea şi, prin aceasta cu toţi truditorii din ţinutul culturii, înscriindu-ne în galeria neşmecherilor şi neorientaţilor ce încă îndrăznesc să îşi recunoască nevoia de hrană spirituală, în detrimentul cvasiunanim apreciatei domnii a elementului material, banul, ce odată scos din rolul său firesc de consecinţă, de rezultat al unei activităţi folositoare comunităţii şi transformat în scop suprem al existenţei, se transformă în “ochiul dracului”. Nutresc speranţa că posteritatea va reaşeza cultura pe raftul cu produse neperisabile şi nepieritoare şi îi va aprecia pe oamenii care azi consimt să îşi cheltuiască energiile creatoare întru folosul spiritualităţii. Cât despre prezent, acesta nu poate ierta ceea ce nu înţelege şi nu ne rămâne decât să aşteptăm vremea în care exponenţii săi vor fi aşezaţi, firesc, în lăzile de zestre din podul uitării.
După debutul său literar, consemnat în anul 1967, scrieri ale lui Mircea Ioan Casimcea sunt publicate în volumul “Pagini turdene” apărut în anul 1969. În anul 1982 autorul a publicat primul volum de proză scurtă, intitulat “Colonia”. Casimcea recidivează şi astfel scriitorul a îmnbogăţit genul prozei scurte româneşti cu volumele Oameni în tren - 1997; Întâmplări la Calostra - 1999; La nunta moşilor - 2001; Nălucirile Cavalerului - 2008; Antim – 2009 şi Ajustarea destinului – 2011.
Proza scurtă poate constitui un antrenament pentru autorii care se încumetă să scrie apoi romane. Aşa s-a întâmplat şi în cazul lui Mircea Ioan Casimcea, care, după 38 de ani de la debutul său literar şi-a publicat primele romane: Amintiri închipuite - 2005; Cântecul gibonului - 2005; Arheologul – 2006. Prozator prin definiţie, Mircea Ioan Casimcea cochetează şi cu scriitura în versuri. Lucrarea nu s-a dovedit în van, devreme ce i-au apărut volumele de poezie Poemul fără sfârşit - 1988; Bunul kamikaze - 2005; Să laşi cuvintele – 2010.
Aplecat şi asupra literaturii pentru copii, Mircea Ioan Casimcea a scris şi câteva cărţi destinate formării gustului pentru citit la cei mici: Călătorii nemaiauzite - 2000; Generatorul de fantezie - 2003; Cocuţii din nisipuri – 2007.
Opera lui Mircea Ioan Casimcea cuprinde şi scrieri de publicistică, articole, comunicări ştiinţifice şi tabletele publicate la rubrica “Recursul Pandorei” găzduită în săptămânalul turdean “Realitatea” pe parcursul anilor 1998- 1999; Contribuţii la monografia culturală turdeană, 2004; Prezenţe culturale, 2011
Producţii literare semnate de Mircea Ioan Casimcea se regăsesc şi în cărţi cu autor colectiv, precum Pagini turdene - 1969; Doisprezece prozatori - 1988; Teodor Murăşanu... - 1998; Amintiri despe Pavel Dan - 2003; Insula albă - 2003; Anotimpul cailor - 2006; Vocile poeţilor români contemporani, ediţie în limba engleză, editată în 2008; Umbletul cuvintelor. Prozatori turdeni – 2009.

“Turda – oraşul otrăvit” nominalizat pentru premiile The Association for International Broadcasting (AIB)

de Emil HĂLĂŞTUAN
Reportajul “Turda – oraşul otrăvit” realizat de o echipă a televiziunii Antena 3 şi difuzat în 6 martie, pe acelaşi post, la debutul emisiunii “În premieră” realizată de Carmen Avram, face parte din cele şase producţii de televiziune nominalizate la secţiunea “documentar de investigaţie” pentru a fi premiate la cea de-a şaptea ediţie a “International Media Excellence Awards” eveniment organizat anual de AIB. Celelate cinci producţii nominalizate la aceeaşi categorie au fost realizate de televiziunile Aljazeera English - Qatar, BBC – Marea Britanie, The Danish Broadcasting Corporation – Danemarca, Channel News Asia – Singapore şi CNN International – SUA. Producţiile nominalizate pentru cea de-a şaptea ediţie a “International Media Excellence Awards” au fost selectate în urma voturilor primite de la vizitatorii platformei Yahoo!Maktoob unde organizatorii au postat filmele participante la concurs. Printre participanţi s-au aflat televiziuni din Australia, Franţa, Germania, India, Japonia, Nigeria, Qatar, Rusia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi din multe alte ţări. Un juriu, alcătuit din 40 de membri, din 23 de ţări de pe toate continentele, din care face parte şi directorul postului Radio România Internaţional, Eugen Cojocariu, va decide producţiile cîştigătoare. Gala de premiere are loc miercuri, 9 noiembrie, la Londra.
Subiectul reportajului “Turda – oraşul otrăvit” îl reprezintă deşeurile toxice, în special mercurul şi hexaclorciclohexanul rămase în perimetrul fostelor Uzine Chmice din Turda, dispărute de pe harta oraşului după privatizarea fabricii, la sfîrşitul secolului XX. Filmul scoate în evidenţă pericolul pe care l-ar reprezenta pentru populaţia Turzii, în opinia realizatorilor documentarului, cantităţile de mercur, de ordinul tonelor, rămase la suprafaţa pămîntului sau infiltrate în subteran, pe teritoriul fostelor Uzine Chimice din Turda.
Prin difuzarea reportajului “Turda – oraşul otrăvit” la gala de la Londra, problema terenurilor contaminate cu deşeuri periculoase poate conferi oraşului de pe malul Arieşului o tristă notorietate la nivel mondial.

marți, 1 noiembrie 2011

Expoziţie: 4 în 1

de Emil HĂLĂŞTUAN
„Expoziţia artiştilor turdeni” organizată de filiala locală a Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România, reuneşte, la Galeria municipală de Artă din Turda, lucrări de sculptură, sculptură în sticlă, picturi şi tapiserie. Autorii acestor exponate, patru la număr, sînt Suba Laszlo, Nagy Annamaria, Marta Deleanu şi Labancz Lorant.
Amatorii de arte plastice posibilitatea de a admira sculpturi în piatră, lemn sau metal, realizate de către Suba Laszlo din 1967 pînă în prezent. Practic, la expoziţia de acum Suba Laszlo prezintă, mai ales, fotografiile unor lucrări, precum busturile lui Gheorghe Doja şi Petofi Sandor, sau cele ale Fecioarei Maria, respectiv a Fiului risipitor, amplasate, ca de altfel toate sculpturile de mari dimensiuni realizate de artist, fie la Ghindari, localitatea de baştină a sculptorului, fie la Turda, oraşul unde acesta trăieşte de cîteva zeci de ani. În „expoziţia artiştilor turdeni” Suba Laszlo înfăţişează publicului şi macheta unui monument destinat marcării proclamării libertăţii practicării a patru culte religioase creştine (romano-catolic, reformat, ortodox şi unitarian), fapt realizat de către Dieta Transilvaniei, ai cărei membri s-au reunit, în anul 1568, la Catedrala Romano-Catolică din centrul Turzii. În discursul său, rostit cu ocazia vernisării „Expoziţiei artiştilor turdeni” eveniment petrecut vineri, 28 octombrie, preşedintele filialei locale a UAP, Alexandru Picovici, adresîndu-se îndeosebi viceprimarului Turzii, Mircea Irimie, îşi exprima speranţa că într-o zi, fie aceasta şi prin anul 2015, autorităţile turdene vor găsi banii necesari realizării ansamblurilor sculpturale create de către Suba Laszlo, aflate acum doar în stadiul de machete.
Marta Deleanu, pictor consacrat, prezintă la expoziţia găzduită la Galeria municipală de Artă, de pe strada Libertăţii nr. 2 din Turda, o serie de pasteluri, gen în care artista excelează, dar şi colaje printate, realizate prin metode specifice tehnicii computerizate. Lucrările de tapiserie realizate de către Labancz Lorant se remarcă, în opinia lui Alexandru Picovici „prin relaţia interesantă între lumină şi umbră” iar în ceea ce o priveşte pe Nagy Annamaria
aceasta surprinde prin explozia formelor primordiale „ordonate parcă de un flux magnetic în lucrările sale realizate din sticlă”, după cum aprecia preşedintele filialei UAP Turda. Nagy Annamaria merge cu îndrăzneala sa pînă acolo încît a încercat să realizeze, nici mai mult, nici mai puţin, decît ţesături din sticlă, tentativă pe care amatorii de arte vizuale o pot vedea întruchipată în cele două lucrări de acest gen expuse de către artista din Cîmpia Turzii.
Un alt mebru al UAP, filiala Turda, Alin Bîlcu, recomanda vizitărea zilnică a aceastei expoziţii „pentru a ne lua doza cotidiană de optimism”.

duminică, 30 octombrie 2011

Fotbal: Liga II, seria Vest Arieşul – prima victorie Arieşul Turda – FC Bihor Oradea 2 – 1 (1 – 0)

de Emil HĂLĂŞTUAN
După zece partide fără victorie, fotbaliştii Arieşului Turda jucau partida din etapa a XI –a, cu FC Bihor, sub semnul întrebării hamletiene: “A fi sau a nu fi?” În cazul unui nou eşec pe teren propriu, sau a altei remize, după partida de sîmbătă, 29 octombrie, conducerea clubului Arieşul Turda era decisă să renunţe la mai mulţi “mercenari” pe care urma să-i înlocuiască cu jucători din propria pepinieră.
Gazdele au început partida cu aplomb şi, în minutul 7 al partied cu FC Bihor, Arieşul înscria primul gol pe teren propriu din acftuala ediţie de campionat. David a şutat puternic spre poarta formaţiei bihorene, portarul Pogacsics a respins mingea în faţă şi Tilincă a înscris, cu capul, din apropiere. Între minutele 17 şi 21 Boroştean şi Robert Cristian au ratat cu seninătate cite două mari ocazii de gol şi astfel Arieşul, în loc să îşi sporească avantajul în faţa unei echipe surprinse de iureşul “vulturilor roşii” a traspirat serios, pînă la finalul partidei, pentru a obţine o victorie la limită. În minutul 26, arbitrul partidei, Marian Balaci, l-a eliminate cu prea mare uşurinţă pe Ciprian Străuţ, de la gazde, pentru o pretinsă simulare a unui fault, ce, în opinia lui Balaci ar fi comis-o jucătorul Arieşului în careul formaţiei bihorene.
În superioritate numerică, orădenii au ieşit la joc şi au ratat situaţii bune de gol prin Muscă, care în minutul 37 a şutat de la circa 7 metri în plasa laterală a porţii lui Pampea şi prin Malinic, care, în minutul 42 a trimis mingea milimetric pe lîngă bara din stînga porţii gazdelor.
După pauză, deşi evolua cu un om mai puţin, Arieşul a revenit la cîrma jocului. În minutul 48, Tilincă aşutat peste poartă de la marginea careului mic. Peste alte două minute, Tîrcă a centrat de pe partea dreaptă, Tilincă a reluat, cu capul, dar a trimis mingea pe mijlocul porţii şi apărătorii formaţiei orădene au reuşit să respingă.
Oaspeţii au ripostat prin Diarra, care, în minutul 51, a şutat pe jos, în diagonală, la colţul lung, dar mingea a trecut pe lîngă poarta apărată de către Pampea. Proaspăt introdus în teren, Birtalan putea înscrie golul egalizator în minutul 69, dar Pampea a respins în corner mingea şutată la rădăcina barei de către jucătorul formaţiei bihorene.
În minutul 79 Sfîrlea a executat o lovitură liberă, de la aproximativ 25 de metri, dar Pampea a reţinut mingea în doi timpi din faţa lui Birtalan.
Peste un minut oaspeţii au reuşit să egaleze. La o centrare înaltă în careul gazdelor, Pampea a respins mingea defectuos, iar Birtalan, aflat singur la cinci metri de poartă, a înscris nestingherit, ca la o miuţă în curtea şcolii. Minunea s-a petrecut în ultimul minut de joc. Arbitrul Marian Balaci, care tot timpul a încercat să îşi facă iertată greşeala pe care şi-a dat seama că a făcut-o atunci cînd la eliminat pe Străuţ, a dictat penalty pentru gazde după un presupus fault al lui Deaconescu asupra lui Tîrcă, al o fază desfăşurată în careul oaspeţilor.
Golul primei victorii obţinute de Arieşul în actuala ediţie de campionat l-a reuşit portarul Pampea, care a transformat lovitura de pedeapsă obţinută de “vulturii roşii” în finalul jocului cu FC Bihor.
Cu o victorie, patru remize şi şase înfrîngeri, după 11 etape Arieşul Turda ocupă locul 16, ultimul al clasamentului seriei Vest din liga a doua, cu şapte puncte.
Marcatori: Tilincă ('7), Pampea ('90-pen) / Birtalan ('80)
Arieşul: Pampea – Tîrcă, Bier, Timar, Tegzeş - R. Cristian (82, Cr. Pop), C. Străuţ, Daouda, Boroştean (82, J. Vajda), Tilincă, Adrian David (70, V. Pop) Antrenor: George Ciorceri
FC Bihor: Pogacsics – Oltean, Muscă, Deaconescu, Diarra – Coroian, Selagea (51, Fl. Pop), Sfîrlea, Florean (76 Popa) – Malinic (46 Birtalan) , Sorian
Antrenor: Stelian Farcău
Avertismente: C. Străuț (23; 26), Pampea (90+3) / Malinic (38), Selagea (45+2), Muscă (70), Popa (90+3)
Eliminare: C. Străuț (26)

miercuri, 26 octombrie 2011

În vremea domniei puştii şi a curelei late: Într-un club aflat în propietatea unui ştab pedelist elevii sînt invitaţi la manifestări de sorginte stalinist-nazistă

de Emil HĂLĂŞTUAN
}ntr-un club din Cîmpia Turzii, proprietate a preşedintelui organizaţiei locale a PD-L, Cristian Haiduc, membru al Guvernului României, cu rang de secretar de stat, în calitatea sa de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, a avut loc în luna octombrie un party la acre participanţii, în general elevi, au fost îndemnaţi să ardă manuale şi caiete şcolare.
Prin arderea cărţilor a fost prefaţată instaurarea terorii, ca politică de stat, în Germania nazistă. Cărţile au fost declarate inamici ai regimurilor staliniste şi, ca atare, aceşti duşmani ai dicturii au fost arşi pe rug! Nici legionarii români nu au făcut casă bună cu cărţile şi cu intelectualii. Numai dobitoacele acceptă să trăiască în turmă. Studiul îl învaţă pe om să nu accepte niciodată decăderea sa din condiţia umană.
Preşedintele în exerciţiu al României, Traian Băsescu, declara, cu ceva timp în urmă, că “şcoala produce tîmpiţi”. Crisitian Haiduc, care se vede că are un nume predestinat pentru cineva care este membru al unui partid unde se află la mare preţ cîntecul “Puşca şi cureaua lată” a păstorit, chiar şi indirect, o acţiune demnă de populaţiile barbare. Nu numai contemporanii lui Haiduc, dar chiar şi strămoşii romani noştri se răsucesc în morminte.
Despre Pitagora, care a dedus celebrele sale teoreme “scriindu-şi” demonstraţiile pe nisip, ce să mai spunem?
În opinia promotorilor acţiunii ce a avut loc la clubul “Underground” din Cîmpia Turzii, elevii nu mai au nevoie de cărţi şi caiete, deoarece urăsc şcoala. Doar şcolăriţele se pare că mai au ce face cu carnetul de elev, de vreme ce acesta le netezeşte drumul spre o şampanie oferită lor gratuit. Sigur, candidatele la sticla cu şampanie mai trebuie să fie şi sexy, şi îmbrăcate cît mai şocant (a se citi cît mai străveziu cu putinţă).
De reacţionat la orgia barbară de la clubul “Underrground” au reacţionat doar organizaţiile PSD din Turda, respectiv cea judeţeană din Cluj. În schimb, directorii şcolilor din Cîmpia Turzii, oraş condus de PD-L, nu au suflat nicio vorbuliţă, nu şi-au exprimat nicio atitudine vizavi de cheful barbar! La ce bun? Dacă învăţămîntul românesc produce tîmpiţi, cum spune Băsescu, perioada post-decembristă a produs moluştele nevertrebate. Că numai acestea acceptă, de bunăvoie, să mărşăluiască, în turmă, spre “fundul curbei”! Dacă opinia personală pune în pericol coaja de pită căpătată de la stat, dascălul, care primeşte salariu de la buget, tace… Închinătorii la puşcă şi cureaua lată de asemenea tac. Şi, la urma urmei, ce am vrea? Ce rost mai au manualele şcolare, ce folos mai poate avea învăţătura într-o ţară în care preşedintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul României a decretat că 80 este egal cu 160. Şi uite-aşa, Roberta Anastase a reuşit să faciliteze adoptarea unei legi ce trasa metodele “eliminării pe căi naturale din sistem” a vreo cinci-şase milioane de pensionari, care au lucrat o viaţă în România de ieri, pentru a răbda de foame şi de frig în România de azi.


Într-un comunicat intitulat „PDL Cluj pune educaţia la colţul ruşinii!” social-democraţii clujeni cer demisia lui Haiduc din postul de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru IMM-uri şi demararea unei anchete pentru a se afla cine şi ce a făcut la petercerea în timpul căreia manuale şcolare au fost arse pe „rugul” de la Underground
PDL recidivează în batjocorirea statutului de dascăl, umilind profesorii prin tăieri salariale, discreditări profesionale şi, mai nou, la Cluj şi prin arderea manualelor!
Petrecerea "I Hate School" ce s-a desfăşurat în clubul deţinut de Cristian Haiduc, preşedintele PDL Cîmpia Turzii, dovedeşte încă odată atît indiferenţa si batjocura PDL faţă de învăţămînt, cît şi ataşamentul actualilor guvernanţi faţă de butade gen „Şcoala românească scoate tîmpiţi” emanate de dl preşedinte Băsescu, probabil în urma celebrelor „succesuri” familiale ale odraslei EBA.
PSD Cluj condamnă atitudinea inconştientă a d-lui Cristian Haiduc, preşedinte al Agenţiei pentru Implementarea Programelor şi Proiectelor pentru IMM-uri, de a promova, în clubul pe care il deţine, un eveniment ce ponegreşte şcoala. Considerăm că este de datoria oricărui politician să sprijine educaţia şi instituţiile de învăţămînt, şi nu să le ridiculizeze.
Social-democraţii clujeni consideră că educaţia este cea care consacră sau ar trebui să consacre ierarhizarea structurală şi funcţională a societăţii, conform unor modele viabile, eficiente în stabilirea profilului de viitor al unei ţări. Educaţia este un factor important al mobilităţii sociale, ordonator al ţesutului social, conferind prestigiu şi statut social. Educaţia face ca democraţia să devină posibilă şi, împreună cu dezvoltarea economică, să devină necesară, chiar inevitabillă. Toţi tinerii trebuie să ştie că educaţia se va bucura întotdeauna de o răsplată în viitor!
„Îi reamintim domnului Cristian Haiduc că tradiţia educaţională a Clujului atît cea instituţională, cît şi cea politică (Clujul fiind reprezentat prin doi Miniştri ai Educaţiei în guvernele anterioare: dl Andrei Marga şi dl Mihail Hărdău) nu poate fi compatibilă cu astfel de deriziuni bahice, în care educaţia este pusă la colţ şi pedepsită pentru rolul social fundamental pe care l-a avut în conturarea naţiunii române şi în consolidarea democraţiei postdecembriste” a declarat Remus Lăpuşan, preşedinte PSD Cluj.
PSD Cluj consideră că o demisie de onoare din funcţia publică pe care Cristian Haiduc o ocupă în acest moment este necesară, avînd în vedere că un obiectiv fundamental al instituţiei în care lucrează este sprijinirea tinerilor întreprinzători. Considerăm că un astfel de sprijin nu poate fi realizat nici prin arderea ritualică a manualelor şcolare şi nici prin ridiculizarea instituţiei învăţămîntului.
De asemenea, solicităm organelor abilitate ale statului să-şi facă datoria, prin demararea urgentă a unei anchete, pentru a se afla vîrsta celor care au participat la această petrecere, avînd invitaţie directă la consum de alcool şi atitudini nepotrivite, dat fiind faptul că pe afişul de promovare nu era specificată condiţia de limită inferioară de vîrstă de 18 ani.
Biroul de presă PSD Cluj
24 octombrie 2011

PSD Turda: Cine eşti dumneata, domnule Haiduc?
Motto:
În educarea tinerimii trebuie avut în vedere ca "sufletele ei să fie ferite de ispitele lumii iar sămânţa virtuţii pusă în ele să ajungă la o dezvoltare înfloritoare, prin neîncetate sfaturi şi prin exemple" (Jan Amos Comenius)
Aşa probabil s-a gîndit şi domnul Cristian Haiduc, preşedintele Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, numit secretar de stat în 2009 şi liderul PDL Cîmpia Turzii, cînd a organizat în clubul “Underground” deţinut de către domnia sa, un party, sub egida “I hate school” pentru a cărui prezentare erau scrise pe afiş următoarele: "Pentru toţi cei ce urăsc şcoala, vă oferim ocazia să vă exprimaţi antipatia pentru ea printr-o petrecere. Cărţile şi caietele sînt din partea casei… distrugerea lor este permisă... Sexi-şcolăriţele primesc o sticlă de şampanie GRATIS. Profesor de muzică: DJ YAN, diriginte KARESMA, secretar MC RAKKO, portar DJ BALU... Dacă eşti fată, carnetul de elev îţi aduce un shot gratuit... Don't miss this party..."
Turdeni, nu sîntem nişte ipocriţi care se prefac oripilaţi de organizarea unui chef sau a unei petreceri (nu party) pentru că toţi am fost cîndva copii, cu toţii am fost cîndva şcolari, iar de şotiile făcute in scoală ne aducem aminte cu plăcere. Dar, de la un chef tineresc la un îndemn adresat copiilor de către un secretar de stat, care i-a invitat să îşi ardă cărţile şi caietele de şcoală este un mare pas … înapoi. Am obosit să număr ofensele aduse întregului neam românesc de către propriii noştri conaţionali, care, sub aripa nefastă a portocaliei alianţe, ne taie pensiile, ne reduc salariile, îşi bat joc de bunicii noştri, de istoria noastră, de neamul nostru. Sub masca unui chef tineresc îşi bat joc acum şi de copiii nostri!
Petrecerea tinerească desfăşurată în 15 octombrie la clubul “Underground” din Cîmpia Turzii a adus o insultă tuturor, pentru că noi toţi sîntem rezultatul şcolii româneşti, iar acum vine cineva care ne îndeamnă să ne maimuţărim în cluburi, imitîndu-ne dascălii, bătîndu-ne joc de noi, în ovaţiile celorlalţi!
Ce pot oare înţelege aceşti copii, aflaţi la început de drum, speranţa noastră de mîine, cînd sînt îndemnaţi chiar de către cei care ar trebui să încurajeze educaţia, să ardă manuale şi caiete, sau să arate carnetul de note pentru a primi o băutură gratis?!
În esenţă Jean Jaurès avea dreptate cînd afirma: ”Nu-înveţi pe alţii ceea ce vrei, nu-i înveţi ceea ce ştii, îi înveţi ceea ce eşti!” .
Dumneavoastră, domnule Cristian Haiduc, care ne învăţaţi copiii să îşi bată joc de munca dascălilor, de şcoala românească, şi, cel mai important, de ei înşişi, cine sînteţi? Departamentul de presă
PSD TURDA

duminică, 23 octombrie 2011

Concursul naţional „Toleranţă şi convieţuire în spaţiul public”: Dobrogenii, pe primele două locuri

de Emil HĂLĂŞTUAN
Cîştigătorii celei de-a VII-a ediţii a concursului naţional „Toleranţă şi convieţuire în spaţiul public” au fost anunţaţi în cursul unei ceremonii desfăşurate sîmbătă, 22 octombrie, la sediul Centrului Raţiu pentru Democraţie (CRD), din Turda.
Premiul întîi, în valoare de 600 de euro, a revenit elevilor Andrei Năvălici şi Adrian Fătu, de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Constanţa. Cei doi elevi au cîştigat concursul cu un proiect pe care juriul l-a apreciat drept „foarte bine structurat” ce urmăreşte combaterea delincvenţei juvenile.
Premiul al doilea, în valoare de 400 de euro, a fost acordat elevelor Giorgiana Hangu şi Claudia Chivu, de la Liceul Teoretic „Gheorghe Munteanu-Murgoci” din Măcin, judeţul Tulcea. Lucrarea acestora a avut ca subiect problemele extrem de grave ale unei comunităţi de ţigani ce sălăşluiesc în apropierea Măcinului şi posibilele soluţii de ameliorare a condiţiilor în care trăiesc acei oameni.
Elevii Alexandru Lotoroşanu, Andreea Păcală, Georgiana Dinculeasa, Andrei Cosmin, Andrei Ivănoiu şi Andrei Bălulescu, de la Colegiul Tehnic „Lorin Sălăgean” din Drobeta-Turnu Severin au obţinut premiul trei, în valoare de 200 de euro. Concurenţii, împreună cu alţi colegi din şcoala lor, au confecţionat 1500 de cocori din hîrtie, pentru care au obţinut 3000 de dolari de la o fundaţie americană. Banii au fost apoi donaţi pentru reconstrucţia unei şcoli din Japonia.
La ediţia din anul acesta a concursului „Toleranţă şi convieţuire în spaţiul public” s-au acordat trei menţiuni, în valoare de cîte 100 de euro. Acestea au revenit echipajelor de la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, de la Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania” din Cluj-Napoca şi celui de la Colegiul Naţional „Mihail Sadoveanu” din Paşcani.
Premiile şi diplomele au fost înmînate cîştigătorilor de către profesorul universitar dr. Doru Radosav, directorul CRD, de profesorul Hadrian Arion, inspector şcolar în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi de profesorul Florin Stan, coordonatorul concursului.
La ediţia din acest an au participat 458 de elevi şi de profesori, de la licee şi colegii din toată ţara. Premiile acordate de Centrul Raţiu pentru Democraţie şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului au avut o valoare totală de 1500 de euro. Concursul „Toleranţă şi convieţuire în spaţiul public” ce se adresează liceenilor, urmăreşte dezvoltarea atitudinii democratice, civice şi responsabile a acestora. Concursul, iniţiat de Centrul Raţiu pentru Democraţie şi desfăşurat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi Colegiul "Emil Negruţiu" din Turda, este inclus în calendarul activităţilor educative naţionale extraşcolare al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Directorul CRD, profesorul universitar dr. Doru Radosav, a menţionat, în discursul său, că, prin organizarea acestui concurs s-au concretizat cîteva idei desprinse din gîndirea lui Ion Raţiu. despre ceea ce înseamnă democraţia.

Arc peste timp: Monografia Liceului de Chimie Industrială din Turda

de Emil HĂLĂŞTUAN
Într-o atmosferă emoţionantă, profesori şi absolvenţi ai Liceului de Chimie Industrială din Turda s-au întîlnit vineri, 21 octombrie, în laboratorul de fizică al şcolii, pentru a lua parte la ceremonia lansării monografiei şcolii, intitulată „Arc peste timp”.
Scrisă de către regretatul profesor Augustin Pintea, împreună cu colega sa Liana Maria Olariu, monografia cuprinde, în circa 267 de pagini, istoria unuia din primele zece licee de chimie înfiinţate în România.
Liceul, înfiinţat în anul 1966, nu a avut, de la început, un local al său, adaptat cerinţelor unei şcoli de chimie. În primii doi ani, clasele Liceului de Chimie Industrială au fost găzduite de Liceul Mihai Viteazul. Apoi, din anul şcolar 1968 – 1969, liceul a funcţionat în localul fostei Şcoli Medii Tehnice de Chimie, situat pe strada Dr. Ioan Raţiu, din Turda, unde ulterior a funcţionat Casa Pionierilor, iar astăzi Clubul Copiilor.
Datorită străduinţelor primului director al şcolii, profesorul Viorel Oniţiu, Ministerul Industriei Chimice a alocat, la începutul deceniului opt al secolului XX, suma de 15 milioane de lei, pentru construirea unui grup şcolar de chimie la Turda. Acesta s-a materializat prin campusul şcolar construit pe strada Tineretului nr. 6, unde funcţionează în prezent Liceul Teoretic „Liviu „Rebreanu”. După includerea în schema de învăţămînt a unei clase de şcoală profesională, ce califica elevi în meserii cerute de fabricile clujene Terapia şi Farmec, din 1971 liceul şi-a schimbat denumirea, transformîndu-se în Centru Şcolar de Chimie.
În anul şcolar 2003 – 2004, din cauza dispariţiei Uzinelor Chimice de pe harta oraşului Turda, Liceul de Chimie Industrială şi-a schimbat profilul, în liceu teoretic. Odată cu rebotezarea şcolii, ce devenea Liceul Teoretic „Liviu Rebreanu” „arcul peste timp” parcurs, cu începere din anul 1966, de această prestigioasă instituţie a învăţămîntului turdean, a revenit la cota zero, pe o abscisă imaginară, iar evoluţia uneia din veritabilele şcoli ale chimiei româneşti, simbolizată pe coperta monografiei de jumătatea unui cadran de ceas, lua sfîrşit, ca efect al prefacerilor petrecute în drumul de la socialism spre fundul curbei, pe care România s-a înscris la sfîrşitul anului 1989.
Liceul de Chimie Industrială Turda a rămas în istorie drept prima şcoală din România care a realizat producţie industrială vandabilă. La întîlnirea de vinerea trecută, întîiul director al şcolii, profesorul Viorel Oniţiu, amintea de producerea, în centrul de cercetare al liceului, a liantului necesar pentru confecţionarea bordurilor, la fabrica din Simeria. La hala tehnologică a Liceului de Chimie Industrială, în timpul orelor de practică, elevii mai contribuiau la producerea altor substanţe, livrate apoi unor întreprinderi din ţară.
În sălile de clasă şi în laboratoarele şcolii se desfăşura procesul tehnologic al unei altfel de producţii: acolo se creau premisele pentru plămădirea unor oameni de caracter, a unor buni specialişti, capabili să profeseze apoi în diverse domenii, de la cel al chimiei, sau al specialităţilor inginereşti, pînă la medicină, ştiinţe economice sau la nobilul apostolat didactic.
Ca un etalon al „producţiei de caractere” profesorul Viorel Oniţiu amintea exemplul Cristinei Pop, fostă elevă la Liceul de Chimie Industrială din Turda, cu 22 de ani în urmă. „Îndrăgostită” de chimie, Cristina Pop a lucrat ca cercetător în Franţa, de unde a plecat în Statele Unite ale Americii. Acolo a figurat, în anul 2003, pe locul 37, într-un top al cercetătorilor din SUA care au obţinut cele mai bune rezultate în anul respectiv. Cristina Pop s-a întors în ţară şi lucrează într-un institut de cercetare din Bucureşti, a mai precizat Viorel Oniţiu.
Deoarece iniţiatorul şi unul dintre autorii monografiei, profesorul Augustin Pintea, a decedat în această toamnă, cu puţin timp înaintea tipăririi volumului, de lansarea acestei prime ediţii a cărţii „Arc peste timp: De la Liceul de Chimie Industrială la Liceul Teoretic Liviu Rebreanu” s-a îngrijit profesorul Ioan Găină.
Alături de acesta, la lansarea monografiei, în „băncile” laboratorului de fizică au luat loc alte cadre didactice care şi-au marcat irevocabil locul în istoria şcolii: primul profesor titular al Liceului de Chimie Industrială, Gheorghe Hossu, care a predat limba şi literatura română, inginerul Ioan Onacă, primul director adjunct al şcolii, profesoara Iuliana Bolog, cea care a preluat ştafeta conducerii liceului de la Viorel Oniţiu şi alţii, a căror enumerare nu este posibilă în spaţiul tipografic alocat de regulă unui articol de ziar. La începutul ceremoniei a participat şi actualul director al Liceului Teoretic Liviu Rebreanu, profesoara Angela Candrea. Apoi aceasta s-a retras, lăsîndu-i pe chimişti să depene amintiri „în familie”. Absolvenţii invitaţi la ceremonie, ingineri, poliţişti, economişti, profesori, jurnalişti, au avut ocazia să îşi revadă foştii dascăli, într-un atmosferă relaxată, fără emoţiile care-i încercau în preajma examenelor de odinioară.

joi, 20 octombrie 2011

Cercetări pe “cobai” umani la Salina Turda

de Emil HĂLĂŞTUAN
n aceste zile, la Salina Turda se fac cercetări în vederea studierii efectului vindecător pe care atmosfera din mina de sare îl poate avea în cazul unor afecţiuni, de regulă din cele ce apar la nivelul organelor aparatului respirator. Cercetările se fac pe “cobai umani”: 38 de persoane, cu vîrste cuprinse între 5 şi 67 de ani, se află în această săptămînă la Salina din Turda, unde sînt supuşi diverselor teste ce pot pune în evidenţă proprietăţile curative ale atmosferei din ocna turdeană. Cercetarea pe subiecţi umani urmează studiului realizat anul trecut, în cursul căruia s-au obţinut rezultate pozitive în cazul cobailor şobolani. Cercetările de anul trecut au demonstrat că sterilitatea atmosferei din mina Rudolf, de la Salina Turda, este similară cu cea dintr-o sală de operaţie.
Rezultatele studiului de acum vor permite cunoaşterea exactă a efectelor atmosferei din Salina Turda asupra organismului uman. Cercetările, întreprinse de un colectiv de specialişti de la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din Bucureşti, condus de către profesorul univ. dr. Ioan Simionca, fac parte din paşii ce trebuie urmaţi în vederea atestării Salinei Turda ca bază de tratament balneo-climateric. Certificatul în cauză este emis de Ministerul Sănătăţii.

Social-democraţii turdeni se înmulţesc

de Emil HĂLĂŞTUAN
Numărul membrilor organizaţiei PSD Turda sporeşte de la o lună la alta. În luna octombrie, 38 de persoane au devenit membri ai organizaţiei social-democraţilor turdeni.
Potrivit unui comunicat al Departamentului de Presă de la PSD Turda
„marea majoritate a noilor veniţi nu a mai făcut parte din nicio altă formaţiune politică”. Regula este confirmată de patru excepţii. Şi-au exprimat dorinţa de a face parte şi au fost primiţi în organizaţia PSD Turda un fost membru al Partidului Democrat (pînă în anul 2006), un altul, care a părăsit recent organizaţia locală a Partidului Democrat-Liberal, o persoană care a mai activat în organizaţia PNL Turda şi unul dintre membrii conducerii recent reînfiinţatei organizaţii turdene a Partidului Conservator, după cum se precizează în comunicat.
Preşedintele PSD Turda, Cristian Matei, susţine că organizaţia pe care o conduce numără peste 500 de membri.

Tîrgul cepei, la Mihai Viteazu

de Emil HĂLĂŞTUAN
Autorităţile comunale, împreună cu Cercul gospodarilor din Mihai Viteazu organizează “Tîrgul cepei” Prima ediţie a acestei manifestări, organizate în arealul de baştină al cepei roşii de Arieş, are loc sîmbătă, 22 octombrie, cu începere de la ora 10, la stadionul din localitatea Mihai Viteazu.
Vizitatorii tîrgului se vor putea aproviziona, în afară de ceapă şi cu varză, zarzavaturi, cartofi şi alte legume de sezon ce se cultivă în mod tradiţional la Mihai Viteazu şi în celelalte sate ale comunei. Primarul din Mihai Viteazu, Zeng Ioan, spune că reprezentanţii unor comune înfrăţite şi-au anunţat intenţia de a cumpăra cantităţi apreciabile de legume şi zarzavaturi, la această primă ediţie a “Tîrgului cepei”. De la acest veritabil “tîrg de ţară” nu vor lipsi nici mîncărurile tradiţionale specifice Văii Arieşului, gătite la ceaun.
Programul artistic, ce va completa gama distracţiilor oferite participanţilor la tîrg, va cuprinde evoluţiile ansamblurilor folclorice din Sarretudvari (Ungaria), Arieşana – Fiii Moţilor şi Rugyek, din Mihai Viteazu. Alături de acestea vor mai urca pe scenă formaţia de dans modern şi solişti vocali şi instrumentişti, din localitatea gazdă a tîrgului,
“Sperăm că acest tîrg va deveni o manifestare tradiţională, folositoare atît producătorilor de legume şi zarzavaturi cît şi consumatorilor acestor produse” a adăugat primarul comunei Mihai Viteazu, Zeng Ioan.

marți, 18 octombrie 2011

Locuinţe proaspăt reparate, pentru 300 de ţigani din Turda

de Emil HĂLĂŞTUAN
În curînd, peste 300 de rromi din Turda vor locui în case renovate, iar într-un viitor apropiat aceştia vor beneficia de energie electrică pentru iluminatul locuinţelor, produsă prin intermediul panourilor solare.
Lucrările de reabilitare a două imobile, situate în Turda, pe strada Arieşului, derulate de organizaţia turdeană a Partidei Rromilor, împreună cu fundaţia belgiană “Merge” se apropie de sfîrşit. Consilierul local Mihali Berci, preşedinte al organizaţiei din Turda a Partidei Rromilor, spune că lucrările, al căror cost total se ridică la circa 80 de mii de euro, sînt finalizate în proporţie de 80 la sută. “Dacă materialele necesare pentru tencuieli vor sosi în timp util, lucrările de reabilitare ale celor două imobile se vor încheia în cel mult două sau trei săptămîni”, a precizat Mihali Berci. Fundaţia belgiană “Merge” finanţatorul lucrărilor, a preferat să aducă din Franţa materialele necesare reabilitării celor două imobile. La executarea lucrărilor, pentru a căror manoperă s-au plătit în jur de 30 de mii de euro, au participat, ca voluntari şi cîţiva dintre beneficiari, membri ai comunităţii ţiganilor din Colonia “Ciment” Turda.
Graţie aceleiaşi fundaţii belgiene “Merge” o parte dintre locuitorii Coloniei “Ciment” vor beneficia, în curînd, de energie electric pentru iluminarea locuinţelor, produsă cu ajutorul panourilor solare. Deocamdată nu se ştie cite locuinţe vor putea fi racordate la această sursă de energie electrică, a menţionat Mihali Berci. Preşedintele organizaţiei turdene a Partidei Rromilor are îndoieli în ceea ce priveşte durata de viaţă a panourilor solare, într-un cartier locuit, cu preponderenţă, de către membri ai etniei rrome. “Nu ştiu cât o să reziste panourile acolo. Trebuie să recunoştem că rromii mai au multe de învăţat, pentru a ajunge să nu distrugă astfel de dotări” a recunoscut Mihali Berci.
Pentru colectarea fondurilor necesare finanţării lucrărilor de reabilitare a celor circa 30 de locuinţe, în care trăiesc, în medie, cite zece persoane, fundaţia belgiană “Merge” a organizat, în cursul anului 2009, o expoziţie de artă plastică la care au participat în jur de 80 de pictori din aproape toate ţările europene.Graţie relaţiilor de colaborare stabilite de mai mult timp între organizaţia neguvernamentală belgiană şi Fundaţia Caritabilă “Sfîntul Daniel” din Turda, condusă de către Daniela Constantinescu, la expoziţia de la Bruxelles au participat şi cîţiva artişti plastici turdeni.Sumele obţinute de către expozanţi, prin vînzarea tablourilor, au fost donate fundaţiei belgiene “Merge” în vederea concretizării proiectului derulat de aceasta în Colonia “Ciment”.

Migraţie politică la CîmpiaTurzii

de Emil HĂLĂŞTUAN
Circa 60 de membri ai organizaţiei locale Cîmpia Turzii a Partidului Poporului au trecut luni, 17 octombrie, la Partidul Conservator. Candidatul organizaţiei PC Cîmpia Turzii pentru funcţia de primar al oraşului, Avram Gal, a declarat că, pe lîngă cei 60 de membri, printre care se află şi conducerea PP, în frunte cu preşedintele Vasile Ignat şi-au mai exprimat intenţia de a trece la PC şi cei peste 350 de simpatizanţi care au semnat, în prealabil adeziuni pentru partidul lui Dan Diaconescu. Preşedintele organizaţiei PP Cîmpia Turzii, Vasile Ignat, fost consilier local şi preşedinte al organizaţiei locale PRM, nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima propria versiune privind trecerea la PC. În schimb, Avram Gal, care a negociat primirea membrilor PP la conservatori, a precizat că Vasile Ignat va deveni vicepreşedinte al organizaţiei PC Cîmpia Turzii.

luni, 17 octombrie 2011

USL Turda verifică lucrările edilitare din oraş

de Emil HĂLĂŞTUAN
Social-democraţii, liberalii şi conservatorii turdeni au verificat starea lucrărilor de extindere a reţelelor publice de apă, respectiv de canalizare şi modul în care au fost reparate străzile după încheierea săpăturilor.
Acţiunea, desfăşurată vineri, 14 ocotmbrie, a debutat cu întîlnirea participanţilor. Aceştia s-au adunat, la ora 17, la sediul PSD Turda. Pe lîngă preşedintele organizaţiei locale a social-democraţilor turdeni, Cristian Matei, oaspeţii liberali şi conservatori, colegi de uniune, au fost primiţi de către senatorul PSD de Cluj, Alexandru Cordoş, vicepreşedintele PSD Turda, Emil Molnar şi preşedintele organizaţiei femeilor social-democrate turdene, Dora Arion. Printre oaspeţii social-democraţilor s-au aflat liberalii Sorin Săveanu, fost viceprimar al Turzii şi primul director general al Companiei de Apă Arieş, respectiv vicepreşedintele orgnizaţiei locale a PNL, Radu Panait. Grupul, alcătuit din circa 50-60 de persoane, s-a deplasat pe strada George Bariţiu, din Turda Nouă, apoi a poposit în partea cealaltă a oraşului, lîngă Şcoala “Ioan Opriş” din cartierul Oprişani.
Fruntaşii USL Turda, senatorul Alexandru Cordoş, candidatul propus de PSD pentru funcţia de primar al Turzii, Radu Stoica, şi preşedintele social-democraţilor turdeni, Cristian Matei şi-au propus să îi sprijine pe cetăţenii nemulţumiţi de starea majorităţii străzilor din Turda, devenite aproape impracticabile din cauza lucrărilor de extindere şi reabilitare a reţelelor publice de apă şi a celor de canalizare. “Mergem să recepţionăm lucrările făcute de actuala putere”, a declarat Radu Stoica, în timp ce senatorul Alexandru Cordoş a considerat acţiunea de vinerea trecută “drept una atipică, prin care PSD a dorit să verifice, la modul concret, modul în care au fost cheltuiţi banii împrumutaţi de autorităţile locale, circa 6,2 milioane de euro, destinaţi finanţării lucrărilor de reabilitare şi de modernizare a străzilor din oraş, mai ales că suma împrumutată va fi plătită de turdeni”. Cristian Matei a declarat: “Vrem să demonstrăm că sîntem receptivi la solicitările cetăţenilor.
În ciuda gropilor, întîlnite îndeosebi pe partea carosabilă a multor străzi importante din oraş şi a frecventelor denivelări sau porţiuni rămase fără asfalt, sau a traseelor ocolitoare, prin care se evită zonele unde se desfăşoară lucrări, ce au devenit un adevărat calvar pentru şoferii care se aventurează în traversarea Turzii, directorul general al Companiei de Apă Arieş, Alexandru Sabău, declara recent că lucrările la reţelele de apă şi de canalizare se vor încheia în luna noiembrie şi atunci va dispărea disconfortul ce provoacă azi atîtea nemulţumiri.
Cu o zi înaintea acţiunii iniţiate de USL Turda, în cursul şedinţei extraordinare de joi, 13 octombrie, a forului deliberativ turdean, primarul Tudor Ştefănie, referindu-se la acuzele aduse administraţiei pedeliste, căreia i se impută starea critică a multor străzi din oraş, a explicat că vocile care reproşează administraţiei publice locale calitatea necorespunzătoare a lucrărilor edilitare se feresc de realitate. “Primăria nu administrează direct nici o lucrare publică şi nu are nici un atribut cu privire la execuţia acestor lucrări”, a explicat Ştefănie.

miercuri, 12 octombrie 2011

Teatru pentru elevi: Centrul Raţiu pentru Democraţie invită liceenii turdeni la „Jocul de-a joaca”

de Emil HĂLĂŞTUAN
Atelierul teatral ce funcţionează în cadrul Centrului Raţiu pentru Democraţie din Turda îşi reia activităţile cu public, întrerupte după întîlnirea anuală a membrilor familiei Raţiu, ce are loc anual, la începutul lunii iunie.
În această săptămînă, Atelierul teatral „Ion Raţiu” va începe seria de spectacole pentru elevii celor şase licee din Turda, cu „Jocul de-a joaca”, adaptare de Radu Botar, după piesa „Experimentul” de Ion Băieşu. Cu această ocazie, vineri, 14 octombrie, la ora 17, cînd va avea loc primul spectacol, la sediul CRD, din Piaţa 1 Decembrie 1918 nr. 1, Turda, va reapare pe scenă actorul Cornel Miron, coordonatorul atelierului teatral.
Alături de acesta, din distribuţie mai fac parte Mihaela Trif şi Ştefan Salanki, elevi la Colegiul Naţional Mihai Viteazul, respectiv la Colegiul pentru Resurse Naturale şi Servicii „ Emil Negruţiu”, ambele din Turda. Regia spectacolului aparţine autorului adaptării, actorul Radu Botar, de la Teatrul de Nord Satu-Mare.
Coordonatorul atelierului teatral „Ion Raţiu” actorul Cornel Miron, a precizat că în această săptămînă va începe şi campania de recrutare a viitorilor voluntari, pentru completarea trupei de teatru amator de la Centrul Raţiu pentru Democraţie. Pot deveni membrii ai trupei oricare persoane care vor să înveţe cîte ceva despre profesia de actor, dar campania îi vizează, îndeosebi pe elevii de liceu, sau pe cei care au absolvit liceul în ultimii doi – trei ani, a mai adăugat Cornel Miron. „După refacerea trupei intenţionăm să jucăm piesa Visul unei nopţi de vară (fragmente) de William Shakespeare, în comunele învecinate cu Turda” a declarat coordonatorul Atelierului teatral „Ion Raţiu”.
În luna decembrie, în cadrul campaniilor „Dăruieşte aproapelui tău” şi „Crăciun pentru copiii”, organizate de asemenea în cadrul CRD, membrii atelierului teatral vor susţine spectacole cu o adaptare a lui Aurel Ştefănescu, după povestea „Crăiasa Zăpezii” de Hans Cristian Andersen. Trupa Atelierului teatral „Ion Raţiu” va juca scurte scenete, în locuri publice din Turda, pentru a sprijini astfel campaniile derulate de CRD pentru combaterea violenţei. „Scenetele se vor desfăşura după tiparele teatrului-forum sau cele ale teatrului interactiv, pentru că trecătorii, ce vor forma publicul ocazional, vor fi invitaţi să intervină, pentru a schimba cursul acţiunii perzentate în scenete, aşa cum consideră ei de cuviinţă. Totodată, sperăm că acele scenete vor contribui la înfiriparea unor dezbateri ad-hoc despre violenţa domestică sau cea stradală, la a căror combatere dorim să contribuim, prin intermediul campaniilor derulate de CRD în acest sens”a mai adăugat Cornel Miron.

marți, 11 octombrie 2011

Campionatul European de karate pentru copii, cadeţi şi juniori (WUKF): Două titluri de vicecampioni europeni pentru „samuraii” turdeni

de Emil HĂLĂŞTUAN
Micii karatişti de la clubul „Samurai” Turda au urcat de două ori pe cea de-a doua treaptă a podiumului, la Campionatul European, întrecere rezervată copiilor, cadeţilor şi juniorilor, a cărei ediţie din acest an s-a desfăşurat la Gyor, în Ungaria, din 5 pînă în 9 octombrie. Titlurile de vicecampioni europeni pentru clubul turdean le-au obţinut Alexandru Chiorean (kata, 9 – 10 ani) şi Diana Urcan (kata, 11 – 12 ani). Pe locul trei s-au clasat Cosmin Rotaru (kata, 13 – 14 ani), Bianca Bărbat (kata, 13 – 14 ani), Alexandra Chiorean, Bianca Bărbat şi Alisa Lupeanu ((kata echipe, 15 – 17 ani).
La această competiţie au participat 1385 de sportivi din înteaga Europă. Antrenorul karatiştilor de la clubul Samurai Turda, Paul Căţănaş, a declarat că acest campionat european de copii a fost mai puternic decît Campionatul Mondial. „Majoritatea copiilor din lotul nostru, care au participat la acest campionat, au fost pentru prima dată la o competiţie de o asemenea avengur şi de aceea aş vrea să-i felicit pntru rezultatele obţinute. Aş dori să se ştie că acest lot este la început de drum şi că eu am mare încredere în ei”, a adăugat Paul Căţănaş.
Sprijinul financiar pentru participarea la Campionatul European de la Gyor a lotului de karatişti de la clubul „Samurai” a fost acordat de Primăria şi Consiliul local şi Compania de Apă Arieş, toate din Turda, respectiv de societatea comercială ACSA din Cîmpia Turzii.

duminică, 9 octombrie 2011

„Vulturii roşii” în derivă Arieşul Turda – Juventus Bucureşti 0 – 0

de Emil HĂLĂŞTUAN
Nici după partida cu numărul opt din actuala ediţie de campionat, formaţia turdeană nu a reuşit să simtă gustul victoriei. În jocul disputat pe teren propriu, sîmbătă, 8 octombrie, pe terenul central din Complexul Sportiv Municipal, formaţia Arieşul Turda a obţinut doar o remiză „albă” în faţa formaţiei Juventus Bucureşti.
Partida, jucată pe un timp rece, dedesubtul unui cer acoperit cu nori negri ce aproape că făcea simţită lipsa unei instalaţii de nocturnă, deşi meciul a fost programat la ora 11 dimineaţa, a început, practic, în repriza secundă. În prima parte a jocului, prima acţiune demnă de a fi consemnată s-a desfăşurat în minutul 40, cînd Hadăr, lansat pe partea stîngă, a trecut de trei-patru jucători de la Juventus, a şutat de la amrginea careului mare, dar Anghelache a reuşit să reţină mingea, ce se îndrepta spre colţul din dreapta jos al porţii sale. Pînă la acea fază, jurnaliştii prezenţi la această partidă nu au avut de notat decît cele trei cartonaşe galbene, arătate de către arbitrul partidei, George Cătălin Găman, lui Bier, de la Arieşul, respectiv jucătorilor lui Juventus, Tene şi Stănescu.
În partea a doua a jocului fotbaliştii Arieşului s-au dezmorţit. Proaspăt introdus în teren, Cătălin Bucur, în minutul 57, a şutat ca din tun, de la 13 – 14 metri, dar mingea a trecut, ca o ghiulea, peste transversala porţii oaspeţilor. Semnalul trezirii a fost recepţionat şi de către Tîrcă. În minutul 75, după o acţiune purtată pe partea dreaptă a terenului, acesta s-a apropiat vijelios de poartă dar Anghelache l-a întîmpinat curajos şi a reuşit să respingă migea din picioarele jucătorului formaţiei turdene. Un minut mai tîrziu, acelaşi Anghelache a respins mingea din faţa lui Hadăr, aflat la 8-9 metri, lateral dreapta de poartă, evitînd astfel primirea unui gol ce părea gata făcut. În minutul 89 gazdele au reclamat un penalty, la o fază la care Hadăr a cvăzut în careul mic al formaţiei bucureştene, dar „centralul” craiovean Găman a lăsat jocul să continue. În minutele de prelungire ale jocului Arieşul a supus unui adevărat asediu poarta oaspeţilor, însă în afara eliminării lui Jefferson, care a încasat cel de-al doilea „galben” după o învălmăşeală în careul Juventusului, nu s-a mai întîmplat nimic.
Aşadar, după opt etape, Arieşul, cu patru remize şi patru înfrîngeri, fără gol înscris în partidele disputate pe teren propriu şi cu un pasiv de opt puncte în clasamentul adevărului, Arieşul se află într-o situaţie dezastruoasă, aşa cum o califica antrenorul „vulturilor roşii” George Ciorceri, la conferinţa de presă ce a avut loc după încheierea partidei. Deja unele voci prevedeau retragerea echipei din campionat, iar Ciorceri, întrebat fiind despre o asemenea posibiliate, a declarat că nu i s-a comunicat nimic în acest sens, dar o asemenea decizie nu ar surprinde „deoarece finanţatorul (n.r. Consiliul local Turda) poate decide să nu mai pompeze bani dacă aafcerea nu mai merge” a adăugat antrenorul Arieşului Turda. Pe de altă parte, încă de joia trecută, consilierul municipal Doru Anca a solicitat public, demiterea preşedintelui Virgil Blasiu şi a directorului executiv al Clubului Sportiv FC Arieşul., Adrian Stan, pe care îi consideră principalii vinovaţi de actuala stare de lucruri. În baza unui contractz de parteneriat încheiat cu CS FC Arieşul, forul deliberativ turdean a contribuit, din decembrie 2010 pînă în dece,mbrie 2011, cu un milion de lei (10 miliarde de lei vechi) la finanţarea activităţii fotbalistice. Pînă la încheierea perioadei de parteneriat, Arieşul ar mai avea de primit circa 70 de mi de lei (700 de milioane de lei vechi) de al bugetul Turzii. Consilierul Doru Anca, asdînc ancorat în fenomenul fotbalistic local, apreciază că această sumă nu ajunge pentru acoperirea cheltuielilor cu organizarea jocurilor ce au mai rămas de disputat în actualul tur de campionat şi pentru plata salariilor jucătorilor.

Arieşul: Pampea- Tîrcă, Bier, Timar, Cr. Pop (86, Boroştean) – Vajda (C. Bucur), Străuţ, Hadăr, Barbuloviciu (72, V.Pop), Jefferson - Felippe
Antrenor: George Ciorceri

Juventus: Anghelache - Amet, Stănescu, Bârsănel, Olteanu – Daia (68, Grigore Dumitru), Ianuşi, Tene (76, Rotaru), Zaharia – Istimie (90+2, Goşman), M. Alexandru
Antrenor: Constantin Schumacher
Avertismente: Bier, 26; C. Bucur, 63; Jeffersson, 68 şi 90+1; Felippe, 82 / Tene, 33; Stănescu, 41; Zaharia, 78; Ianuşi, 85
Eliminări: Jeffersson, 90+1;
Arbitru: George Cătălin Găman
Asistenţi: Dragoş Mihai Iliescu şi Daniel Mitruţi (toţi din Craiova)