Rei Culturae Fautores – 15 ani de la înfiinţare

de Emil HĂLĂŞTUAN
Asociaţia culturală turdeană, înfiinţată în 7 mai 1996 şi-a sărbătorit în aceste zile cei 15 ani de activitate.
Miercuri, 25 mai, la ora 19, în sala asociaţiei Tour d’Art, din Piaţa Republicii nr. 14, s-au aflat circa 60 de membri şi susţinători ai asociaţiei sărbătorite, pentru a asculta, în relatarea succintă a preşedintelui Dănuţ Ioan Zăhan şi a altor câţiva membri, povestea isprăvilor cultural-artistice, dar şi ştiinţifice, săvârşite sub egida Rei Culturae Fautores (RCF).

Profesorul universitar dr. Călin Felezeu şi-a amintit isprava comisă la puţină vreme după înfiinţarea asociaţiei, când membrii secţiunii de istorie a RCF au avut prilejul de a asista la descoperirea prinţesei gepide „Francesca”, care îşi dormea somnul de veci în perimetrul Castrului roman Potaissa.
Scriitorul Doru Munteanu, deşi stabilit de 42 de ani la Braşov, nu a putut uita vremea copilăriei şi a adolescenţei, petrecute la Turda, oraş pe care l-a păstrat în inima sa şi, sau mai ales, prin aportul său la reuşitele asociaţiei Rei Culturae Fautores.
Conducătoarea seţinuii de arte plastice din cadrul RCF, profesoara Agneta Labancz – Cismaşiu a jalonat activitatea asociaţiei prin organizarea, împreună cu Dorotheea Fleiss, a primei şi unicei, deocamdată tabere internaţionale de creaţie, desfăşurată vreodată la Turda. La eveniment, desfăşurat în luna mai a anului 2004, sub genericul Est – Vest, verticalitate, au participat artişti plastici din România, Germania, dar şi pictori din China sau Malaezia. Dar numele Agnetei Cismaşiu, artist plastic cu renume internaţional, se leagă şi de înfiinţarea grădiniţei şi a şcolii „Waldorf” la Turda. În acest context, Agneta Cismaşiu a organizat, sub egida RCF, câteva simpozioane şi conferinţe, cu participare internaţională, despre pedagogia alternativă „Waldorf”.

Alţi membri de onoare ai RCF, precum tenorul Constantin Nica, sau violonistul

Nicuşor Silaghi, au preferat să vorbească prin muzică, limbajul pe care îl stăpânesc atât de bine, încat faima lor adepăşit de multă vreme graniţele ţării.
La reuşita spectacolului în care s-au transformat, premeditat, aducerile aminte şi mărturisirile, şi-au mai adus obolul membrii ansamblului folcloric „Doina” al RCF, condus de coregraful Ioan Cuc şi actorul Radu Botar, turdean „exilat” la Teatrul de Nord din Satu Mare.
Faptul că actorul Radu Botar,

care a făcut parte din trupa teatrului tudean, culege laurii succesului la Satu Mare, judeţ care anul trecut l-a ales între primii zece oameni care şi-au adus contribuţiile cele mai consistente la dezvoltarea artei, culturii, ştiinţei sau literaturii, pe meleagurile din nordul ţării, se datorează şi administarţiei publice din Turda, în speţă primarului Tudor Ştefănie, care face ce face, dar reuşeşte să îndepărteze de acest oraş oamenii cu adevărat talentaţi, care au un cuvânt greu de spus în domeniile în care activează. Potrivit preşedintelui RCF, Dănuţ Ioan Zăhan, tot primarului Turzii i se „datorează” neparticiparea ansamblului „Doina” al RCF la manifestările dedicate sărbătoririi a 50 de ani de la prima ieşire în eter a televiziunii române de stat. Atuncvi, în iarna 2006 – 2007, cele 25 de perechi ale ansamblului „Doina” trebuiau să ajungă la Bucureşti, unde reprezentau folclorul transilvănean în spectacolul omagial dedicat sărbătoririi celor 50 de ani pe care îi împlinea atunci TVR. În prealabil, după cum a povestit Dănuţ Ioan Zăhan, şeful departamentului folclor din TVR, Elise Stan, primise promisiuni ferme din partea primarului Ştefănie că administraţia locală va pune la dispoziţia ansamblului autocarul ce trebuia să-i ducă la Bucureşti. În seara plecării, ia autocarul de unde nu-i! Ce o fi fost atunci în sufletul copiilor şi adolesc enţilor din ansamblul „Doina”, nu se ştie. Miercuri seara, Zăhan, referindu-se la acel episod, a declarat: „Şi acum, când imi aduc aminte, îmi vine să plâng!”

Povestea mi-a adus aminte de un moment petrecut în vara anului 2009, la şedinţa forului deliberativ turdean în care aleşii trebuiau să hotărască dacă aprobă sau nu desfăşurarea festivalului Turda Fest în centrul oraşului.

Atunci, primarul Tudor Ştefănie, care şi-a exprimat limpede dezacordul vizavi de solicitarea Fundaţiei Familiei Raţiu, a spus, cu aproximaţie: „În Turda nu se face nimic fără voia noastră!” Şi astfel, Turda Fest a ajuns în acel an la Cluj-Napoca. Cât despre copiii din ansamblul „Doina”, anul următor celui în care s-a ratat participarea la spectacolul de la Bucureşti, patru perechi ai formaţiei RCF făceau o bună propagandă jocului popular românesc la Madrid, iar televiziunea publică spaniolă transmitea, vreme de un ceas, evoluţia îndelung aplaudată a tinerilor dansatori turdeni.

Expoziţie de grup

de Emil HĂLĂŞTUAN
Membrii Societăţii Culturale „Filarmonia” din Turda participă, cu picturi, fotografii şi sculpturi, la o expoziţie de grup vernisată joi, 26 mai, cu începre de la ora 18. Printre expozanţi se numără Ioan Crişan, Ionel Federiga, Maria Moldovan, Ovidiu Cosac, Maria Ilişiu, Nicuşor Ţigănilă, Flaviu Bugnariu, Gavril Nechifor, Felicia Răcean, Manole Ciui, Violeta Nicula, Ovidiu Tabără, Ionică Todea, Maria Cristea, Cornelia Vidraşcu, Dana Deac, Iudith Pelea, Larisa Oniş şi Iosif Stegaru. Expoziţia este formată din 39 de lucrări. Fiecare expozant are două lucrări. Excepţie de la regulă a făcut Flaviu Bugnariu, care a expus trei lucrări (două picturi şi o sculptură).

Invitat la vernisaj, viceprimarul Turzii, Mircea Irimie, a mărturisit că se simte onorat când este invitat la astfel de manifestări, adăugând că „un reprezentant al administraţiei publice locale nu are un merit, ci are obligaţia de a fi apropiat în orice astfel de proiect”.
Expoziţia, găzduită de Galeria de Artă de pe strada Libertăţii nr. 2 din Turda, rămâne deschisă publicului până în 14 iunie.

Biblioteca vie

de Emil HĂLĂŞTUAN
La Centrul Raţiu pentru Democraţie (CRD) din Turda s-a desfăşurat, recent, o activitate inedită. Peste 20 de persoane au jucat rolul cărţilor dintr-o bibliotecă, fiecare cu specialitatea sa, iar aceste „cărţi” au putut fi citite de amatorii de lectură vorbită.

Printre „cărţile” oferite cititorilor la această primă ediţie a „bibliotecii vii” s-au aflat americanul, pictorul, bucătarul, colecţionarul, militarul de carieră, consilierul local, militantul pentru drepturile animalelor, feminista, inginerul în tehnică nucleară, istoricul, jurnalistul, medicul, motociclistul, preotul, profesorul, scenograful, scriitorul, etc.

În cele două ore de funcţionare „biblioteca vie” a fost vizitată de circa 50 de „cititori”. Printre cele mai solicitate „cărţi” s-au numărat bucătarul, artistul plastic, feminista şi medicul.
Această primă ediţie a „bibliotecii vii” de la Centrul Raţiu pentru Democraţie din Turda, acţiune desfăşurată în „Săptămâna voluntariatului” a fost organizată de Ladányi Emese, Beáta şi András Balogh, împreună cu ceilalţi coordonatori de proiecte de la CRD: La eveniment a luat parte fratele fostului deputat ţărănist Ion Raţiu, venerabilul Mircea Raţiu, inginer, care a lucrat la testarea materialelor folosite pentru construirea instalaţiilor nucleare din Statele Unite ale Americii.

Proaspăt absolvent? Vino să îţi sărbătoreşti succesul la Doamna T

Hai cu prietenii sau familia și primești vinul din partea casei!

Doamna T, acum și cu Grădină de vară!
Orar: Luni – Duminică 10 - 22
Bulevardul Eroilor nr. 15, Cluj-Napoca

Rezervări la telefon 0364 - 148.647, la adresa de mail contact@doamnat.ro
sau trimite-ne un mesaj pe facebook

PD–L face alergie la critică

de Emil HĂLĂŞTUAN
Democrat-liberalii rumegă cu greu critica. Credincioşi conceptului stalinist „Cine nu-i cu noi este împotriva noastră”, purtătorii turdeni ai flamurii portocalii l-au făcut hoţ pe Cristian Matei, preşedintele PSD-ului local, după ce acesta „a îndrăznit” să aibă o opinie critică la adresa „înţeleptei conduceri de partid şi de oraş şi a măreţelor realizări făptuite de aceasta în epoca pedelistă”. Dacă omul a furat şi pedeliştii ştiau, trebuiau să o spună înainte. Altfel, povestea pute a demascare stalinistă.
„Drumurile proaste reprezintă principala problemă” pe care turdenii au semnalat-o liderilor social-democraţi clujeni, care au organizat în ultimele săptămâni consultări cu cetăţeni din tot județul, se precizează într-un comunicat remis presei de organizaţia judeţeană PSD Cluj.
Potrivit comunicatului, în Turda principala problemă este calitatea foarte proastă a lucrărilor de modernizare a drumurilor, lucrări plătite cu bani publici. “Practic, banii cetățenilor sunt irosiți pe lucrări care rezistă câteva zile și singurele interese de care le pasă celor de la putere sunt cele ale firmelor clientelare. Din păcate, în Turda nimic din ceea ce se face nu este făcut coerent, ci strict pe criterii de imagine. Întregul oraș este permanent în lucru și nu mai știm cine, ce și când a început să lucreze”, a declarat Cristian Matei, preşedintele social-democraţilor turdeni şi vicepreședinte al PSD Cluj.
Replica organizaţiei PD – L Turda, partid din care fac parte primarul localităţii, Tudor Ştefănie, viceprimarul, Mircea Irimie şi încă nouă din cei 21 de membri ai Consiliului local, a venit imediat:
“Referitor la declaraţia consilierului local PSD şi Preşedinte al Organizaţiei PSD Turda, Cristian Matei, făcută în cadrul întâlnirilor cu cetăţenii, cu privire la faptul că în Turda nu se realizează nimic concret, ci totul se face doar pentru imagine” în comunicat se precizează că “dl. Matei Cristian, Preşedintele organizaţiei PSD Turda şi consilier local nu a semnalat niciodată o problemă a cetăţeanului turdean în şedinţele Consiliului Local Turda şi nici nu a luat cuvântul în plen cu privire la proiectele de hotărâri ale CL, în ultimii trei ani sau în conferinţele de presă. Mai mult, domnia sa nici măcar nu a participat la toate şedinţele de Consiliu Local… Dl. consilier local Matei Cristian a fost şi este un absent al vieţii comunităţii turdene. În concluzie, nu poate să reprezinte interesul acesteia, iar în acest sens stă dovadă activitatea domniei sale din ultimii opt ani. Domnia sa ar trebui să ştie un lucru foarte important: după atâţia ani de experienţă politică, pe care pretinde că o deţine, că votul cetăţeanului se obţine prin muncă, seriozitate şi respectarea legilor, şi nu prin vorbe fără substanţă, etichetate drept baloane de săpun.
În primul rând, dl. Matei Cristian ar trebui să-şi plătească datoriile faţă de Primăria municipiului Turda pentru furt de curent electric din reţeaua publică, constatate în fapt de administraţia publică şi recunoscute şi de către dânsul…În concluzie, domnule consilier local Matei Cristian şi Preşedinte al Organizaţiei PSD Turda, vă solicităm, în mod public, să vă prezentaţi raportul de activitate ca şi consilier local de la data investirii şi până în prezent, cu argumente şi dovezi concrete pentru o informare corectă a cetăţeanului în numele căruia pretindeţi că pledaţi”, se arată în încheierea comunicatului semnat “Departamentul de imagine şi relaţii mass-media al Org. PDL Turda”.
Preşedintele organizaţiei PSD Turda, Cristian Matei, membru al forului deliberativ turdean din anul 2000, căruia, în comunicatul departamentului de imagine şi relaţii mass-media al organizaţiei PD – L Turda i se aduce şi acuzaţia de furt de energie electrică a comentat astfel reproşurile formulate la adresa sa:

“Mă surprinde reacţia unei formaţiuni politice la un comunicat ce viza, de fapt, administraţia publică turdeană, nu organizaţia locală a PD-L.
Din textul replicii PD-L rezultă clar frustrarea unor membri ai acestui partid (fie ei chiar şi şefi de diverse departamente), care trebuie să îşi justifice cumva activitatea în faţa şefilor de partid. Consider afirmaţiile făcute la adresa mea drept un atac la persoană. În consecinţă, nu voi da curs insinuarilor din textul comunicatului, pentru a nu transforma dialogul politic într-o bălăcăreală ce nu îşi are locul şi rostul între oameni civilizaţi.
În fapt, eu personal, împreună cu formaţiunea politică din care fac parte, încercăm să promovăm competiţia politică autentică, aşa cum ar trebui să se manifeste aceasta într-o ţară europeană.
În ceea ce priveşte activitatea mea în cadrul Consiliului local Turda, aceasta este şi trebuie judecată doar de către concetăţenii mei, nu de exponenţii unui alt partid politic decât cel din care fac parte”.

Traficul greu rămâne un pericol pentru casele turdenilor

de Emil HĂLĂŞTUAN
După locuitorii de pe străzile General Dragalina, Dr. Ioan Raţiu şi George Bariţiu, ale căror case au avut de suferit din cauza camioanelor de mare tonaj, care transportau pe acolo materiale pentru Holcim şi apoi pentru Bechtel, calvarul s-a abătut asupra turdenilor care locuiesc pe străzile Primăverii, Trascăului şi Fabricii.
Din cauza maşinilor companiei CFR Transauto, care transportă containere cu minereu la punctul de încărcare în vagoane amplasat la capătul dinspre calea ferată a străzii Primăverii, au apărut crăpături în pereţii caselor.

Fisurarea pereţilor celor peste 50 de case de pe cele trei străzi pe unde circulă mastodonţii motorizaţi, grei de circa 40 de tone, zgomotul infernal şi norii de praf ce se ridică de pe drum, la trecerea coloşilor auto, reprezintă ingredientele calvarului pe care îl suportă, de peste şapte ani, locuitorii de pe străzile Fabricii, Trascăului şi, îndeosebi cei de pe Primăverii.Traficul greu rămâne un pericol pentru casele turdenilor

Doina Nistea, care locuieşte pe strada Primăverii, a declarat că, deşi Constituţia României garantează dreptul etăţenilor de a trăi într-un mediu sănătos, administraţia publică locală şi autorităţile statului nu au întreprins nimic pentru a veni în sprijinul turdenilor care locuiesc pe străzile străbătute, mai ales spre sfârşitul săptămânii, de maşinile grele care transportă minereu de la Roşia Poieni, la punctul de transbordare pe căile ferate, de la Turda, pentru ca, de acolo, acesta să ajungă în portul Constanţa, iar mai apoi în China.

Numai vinerea trecută, opt maşini au efectuat 80 de curse. Ce trebuie să suporte la trecerea mastodonţilor locuitorii străzii Primăverii, de exemplu, a cărei parte carosabilă, cu asfaltul distrus, are o lăţime de circa şase metri, este lesne de închipuit. Trepidaţiile adâncesc fisurile din pereţii caselor, zgomotul motoarelor pătrunde în creierul oamenilor, care mai trebuie să înghită şi praful ce se ridică, în cantităţi apreciabile, de pe caldarâmul confundat cu autostrada Transilvania de către şoferi care îşi transmit prin telefon poziţia, pentru a evita intersectarea maşinilor, deoarece pe strada Primăverii nu pot trece simultan două asemenea camioane, în sensuri opuse de mers.

Până acum, locuitorii, năpăstuiţi de traficul infernal, au sesizat Garda Naţională de Mediu, Senatul României, Ministerul Mediului şi Pădurilor, dar, deşi termenul legal a trecut, de la aceste instituţii nu au primit niciun răspuns.
În ceea ce priveşte autorităţile locale, la numeroasele sesizări, Primăria Turda a oferit fel de fel de răspunsuri în ultimii ani, însă de făcut nu a făcut nimeni nimic pentru a-i scăpa pe locuitorii de pe străzile Primăverii, Trascăului şi Fabricii de spectrul pierderii caselor, construite în timp, de două sau trei generaţii.

Ori, nicio societate de asigurare nu oferă poliţe împotriva efectelor dăunătoare produse de indiferenţa autorităţilor publice sau a birocraţiei ce domneşte în instituţiile statului. Şi, în acest caz, oamenii ce să facă? Pesemne, să aştepte în linişte momentul în care li se vor prăbuşi casele construite într-una sau mai multe vieţi de om.

Alegeri la UDMR Turda

de Emil HĂLĂŞTUAN
Ca urmare a încheierii mandatului 2007 – 2011, la organizaţia UDMR Turda au avut loc alegeri. Cei peste 70 de reprezentanţi ai organizaţiei, care au participat la şedinţa desfăşurată marţi, 10 mai, de la ora 18, la Sala Mare a Primăriei, au reconfirmat-o în funcţia de preşedinte pe Adamossy Klára. Membră a Consiliului local Turda, Adamossy Klára va conduce organizaţia turdeană a UDMR până în 2015, aflându-se la al patrulea mandat consecutiv în fruntea acesteia.
La aceeaşi şedinţă de marţi, 10 mai, au fost aleşi cei 15 membri ai comitetului de conducere al organizaţiei UDMR Turda. Într-o viitoare întâlnire, ce va avea loc, cel mai probabil, săptămâna viitoare, comitetul de conducere va desemna vicepreşedinţii organizaţiei.
În cursul şedinţei de marţi a fost evocată memoria fostului vicepreşedinte al UDMR Turda, consilierul local Biro Alexandru, care a încetat din viaţă sâmbătă, 7 mai. În vârstă de 59 de ani, căsătorit, tată a doi copii, Biro Alexandru „care a reprezentat cu brio interesele comunităţii”, fost artist în modelarea sticlei, a fost un om apreciat atât de către colegii săi din forul deliberativ turdean, cât şi de toţi cei care l-au cunoscut. Locul lui Biro Alexandru din Consiliul local Turda va fi ocupat, după toate probabilităţile, de Ladányi Emese, plasată pe locul trei în lista candidaţilor UDMR la alegerile locale din 2008. În vârstă de 27 de ani, de profesie jurnalist, Ladányi Emese, care a scris pentru Ziarul 21 din Turda, lucrează acum la Centrul Raţiu pentru Democraţie.
La alegerile din cadrul organizaţiei UDMR Turda au luat parte preşedintele organizaţiei judeţene, László Attila, viceprimar al Clujului şi deputatul Máté András.

Concursuri la „Andrei Şaguna”

de Emil HĂLĂŞTUAN
Şcoala „Andrei Şaguna” din Turda a găzduit la sfârşitul săptămânii trecute două concursuri. Vineri, 6 mai, circa 60 de elevi, din clasele ciclului primar, care învaţă la şcolile din oraş, au participat la cea de-a III –a ediţie a concursului judeţean „Wolfgang Amadeus Mozart” secţiunea Sunet şi Culoare.

Concursul, desfăşurat pe clase, a fost câştigat de Mălina Simon (clasa a II –a), de la Şcoala „Avram Iancu”, Iulia Şandru şi Matei Florea (clasa a III –a), de la Şcoala „Teodor Murăşanu” (localul George Bariţiu), respectiv de Rareş Crişan, elev în clasa a IV –a, la aceeaşi şcoală. Juriul a mai acordat câte un premiu special, pentru fiecare categorie şi clasicele premii doi şi trei, urmate de cuvenitele menţiuni.

Elevii premiaţi descifează tainele desenului şi învaţă să iubească frumosul de la învăţătorii, respectiv profesorii Mariana Codorean-Picovici, Nicolae Jurcă, Veronica Bodocan, Angela Miclăuş, Irina Ormenişan, Rodica Bodea, Otilia Paven, Cristina Oţel, Anca Nechita, Lidia Culcuş, Lucia Ostoroş, Maria Moldovan şi Domnica Nemet.
Sâmbătă, 7 mai, şcoala turdeană „Andrei Şaguna”a găzduit Olimpiada Pământului. Cei 83 de elevi participanţi, ce au reprezentat şcoli din Turda, Cluj-Napoca, Câmpia Turzii, Deva, Viişoara şi Mihai Viteazu, au dat probe scrise la geografie, biologie, fizică, respectiv chimie.

Directorul Şcolii „Andrei Şaguna” profesoara Steluţa Nemeş a precizat că rezultatele acestui concurs se vor cunoaşte abia săptămâna viitoare, după corectarea lucrărilor.

Tehnica “dusului cu preşul” în presa turdeană

de Emil HĂLĂŞTUAN
Cetăţenii Turzii au putut afla, din publicaţia săptămânală “15 minute” sau de pe site-ul acesteia (www.ziar15minute.net), că transportul public urban de călători s-a ieftinit.
Transportul in comun, MAI IEFTIN, la Turda
May 2, 2011
By admin
In sedinta de astazi de consiliu local, care a avut loc la Turda, forul deliberativ local a decis modificarea tarifelor aferente transportului in comun, in municipiul Turda.
Aceste modificari au fost efectuate in conformitate cu modificarile legislative in vigoare, mai precis, in conformitate cu modificarea TVA-ului, de la 19, la 24 la suta.
Totusi, consilierii turdeni si operatorul de transport public au decis sa contribuie la bunastarea calatorilor turdeni, prin diminuarea preturilor la abonamentele pentru transportul in comun.
Astfel, un abonament lunar nominal, pentru o linie, cu numar nedeterminat de calatorii, a fost diminuat de la 75 de lei, la 60 de lei, iar abonamentul lunar nenominal, pentru doua linii, cu numar nedeterminat de calatorii a fost diminuat de la 100 de lei, la 70 de lei.
Singura majorare a preturilor aferente transportul in comun in Turda a fost de…50 de bani, pretul unul bilet de o calatorie fiind modificat de la 1,50 lei, la 2,00.
Consilierul PRM, Doru Anca, a contestat decizia consiliului local, invocand faptul ca turdenii ar circula mai mult cu bilet decat cu abonament, dar replica a venit din partea primarului, Tudor Stefanie.
“Domnule Anca, daca vreti sa facem campanie electorala, haideti sa o facem corect, sa le fie bine mai multor oameni. Stiti bine ca majoritatea turdenilor care circula cu autobuzul, circula cu abonament si ca cei care isi cumpara bilet sunt cei care circula rar cu autobuzul sau care nici macar nu locuiesc in Turda si vin aici in vizita.”, a fost replica cu care Tudor Stefanie “l-a pus la colt” pe Doru Anca.
Aşa arată textul articolului publicat în “15 minute”, reprodus aici cu fonturi italice. În continuare, se va vedea cum modificarea tarifelor practicate, din 9 mai, în transportul urban de călători din Turda este sinonimă cu ieftinirea doar în viziunea “căţeluşilor ” din presa locală care păzesc imaginea democrat-liberalilor, adică a primarului Tudor Ştefănie, în cazul de faţă.
Aşadar, turdenii pot afla din articolul publicat în “15 minute” câtă grijă manifestă Ştefănie faţă de concetăţenii săi: “Domnule Anca, dacă vreţi să facem campanie electorală, haideţi să o facem corect, să le fie bine mai multor oameni” a spus primarul Ştefănie, citat de “15 minute”, cu prilejul şedinţei din 2 mai, când forul deliberativ turdean a aprobat noile tarife practicate de STP Alba Iulia în transportul urban de călători din Turda.
Aşadar, să-i lăsăm pe aleşi, respectiv pe primarul Turzii, Tudor Ştefănie (PD-L), sau pe consilierul Doru Anca, reprezentantul PRM în forul deliberativ turdean, să îşi facă campanie, nu neapărat electorală, dar oricum pentru a obţine un plus de imagine şi să-i informăm pe turdeni despre ceea ce înseamnă, în realitate, modificarea tarifelor practicate de Societatea de Transport Public (STP) Alba Iulia, ce prestează serviciul de transport urban de călători la Turda.
Practic, prin modificările aprobate de Consiliul local Turda în şedinţa extraordinară din 2 mai, tariful mediu pentru o călătorie cu autobuzul, pe traseele din oraş, se majorează, de la 1,50 la 1,80 lei, ceea ce înseamnă o creştere de 12 procente (cu TVA inclus).
Argumentul în baza căruia se invoca ieftinirea transportului urban de călători la Turda se găseşte în uniformizarea categoriilor de abonamente existente şi, în consecinţă, stabilirea unor tarife unice, pentru fiecare categorie. De exemplu, în cazul abonamentelor lunare, ce dau posesorului dreptul de a circula pe traseele deservite de STP, de lunea până vinerea, preţul versiunii abonamentului pentru toate liniile scade, de la 75, la 60 de lei, dar cel al abonamentului pentru o linie creşte., de la 37 la 60 de lei. Dacă, din creşterea de 23 de lei, ce se constată la acest tip de abonament, se scade ieftinirea de 15 lei, rezultată în cazul tarifului pentru abonamentul pe toate liniile, rămâne o majorare de 8 lei, ce nu seamănă nicidecum a ieftinirea anunţată în articolul din “15 minute”.
În total, pentru toate categoriile de abonamente, rezultă o majorare totală de 46 de lei, a noilor tarife, propuse de STP Alba Iulia şi aprobate de Consiliul local Turda. De asemenea, preţul biletului pentru o călătorie se majorează, de la 1,50 la 1,80 lei, iar un bilet pentru două călătorii va costa 3,60 de lei, în loc de 2,50 lei, ca până acum.
În documentele justificative anexate de STP solicitării de modificare a tarifelor se estimează o scădere, cu peste 100 de mii, a numărului de călători transportaţi lunar pe traseele transportului public urban din Turda. Cu toate că numărul călătorilor va scădea, de la 568.850, la 464.426, lunar. se estimează o creştere medie a profitului, de la 44.055 lei, lunar, la 46.898,5 lei, lunar.
Deşi în articolul 4, aliniatul 3, al contractului de concesiune a serviciului de transport urban de călători, încheiat în 2 aprilie 2010, între Prmăria Turda şi Societatea de Transport Public Alba Iulia, se prevede că “redevenţa (n.r: ce trebuie plătită de STP) va fi indexată anual, cu un procent egal cu rata inflaţiei înregistrată în anul precedent), în 2 mai 2011, data aprobării noilor tarife, această problemă nu a fost discutată, deşi a trecut peste un an de când STP Alba Iulia efectuează transport urban de călători la Turda.

În vizită la „Doamna T”

material publicitar
În Cluj-Napoca, cu vreo lună în urmă, aşa, cam cu câteva zile înaintea jumătăţii lui aprilie, s-a deschis un local mai aparte.

Semnalat printr-o bicicletă de damă, de pe vremea bunicului, aşezată la intrarea din stradă în gangul de la numărul 15 de pe Bulevardul Eroilor, aşezământul, botezat cu numele eroinei plăsmuite de către Camil Petrescu, Doamna T, din romanul „Patul lui Procust” se află pe partea dreaptă, aproape de capătul dinspre curte al gangului.

Cine ajunge până la intrarea localului scapă de tumultul străzii şi evadarea din dinamica diurnă a vremurilor de azi se poate preface într-un plăcut popas. Întâi, musafirii care trec pragul stabilimentului păşesc în „magasinul” Doamnei T. După ce fac cunoştinţă cu marfa expusă pe rafturile cochetului „magasin:

dulceţuri, ceaiuri, ulei presat la rece, vinuri de colecţie, brânză de capră şi alte produse de acelaşi soi, fără aditivi, fără adausuri suspecte, fără E–uri, sau, altfel spus, ecologice, clienţii care se încumetă să treacă în „dinette” nu fac decât să desăvârşească astfel o călătorie în timp.
Fără maşini fanteziste, fără vrăji, descântece sau alte tertipuri para- sau a-normale, oricine poate evada în timp, şi nu în orice vremuri ci în atmosfera idilico-urbană a Micului Paris, aşa cum era botezat Bucureştiul în perioada dintre cele două războaie mondiale. Condiţia necesară: amatorul de astfel de călătorii trebuie să devină musafirul Doamnei T, a cărei uşă rămâne deschisă pentru oaspeţi zilnic, de luni până duminică, de la ceasurile zece ale dimineţii până la orele zece de la sfârşitul serii şi începutul nopţii, ca să fim în ton cu lungile zile şi scurţile nopţi de vară ce vor sosi în curând.
După această divagaţie de la subiect, lungă preţ de cam tot atâtea clipe de câte au nevoie musafirii pentru a se familiariza cu atmosfera din „dinette”, specifică de asemenea anilor 30 din secolul trecut, dacă aceştia, atenţi la detaliile decorului, nu au observat oferta de căpătâi pentru „dinette” să facem un efort, pentru a nu uita „de ce am venit”: Aşadar, gazdele (a nu se confunda cu ceea ce îndeobşte aşteaptă clienţii să vadă în astfel de localuri, adică ospătăriţe sau barmane)

ci veritabile amfitrioane, vă oferă cafea turcească, preparată în ibrice de aramă, la nisip, ceaiuri din plante adevărate, nu din arome disimulate în fel de fel de cutiuţe sau pliculeţe, un vin de asemenea curat, de care nu s-ar ruşina nici Păstorel Teodoreanu şi necesarele gustări, ce pot pune capac micului desfrâu al papilelor gustative.
Cine alege să petreacă câteva clipe de tihnă, ca musafir al „Doamnei T” se va întoarce negreşit la cochetul „magasin” şi în fermecătorul „dinette” de pe Bulevardul Eroilor nr 15 din Cluj-Napoca.

Alexandru Cordoş: „Cei care şi-au bătut joc de ţară vor plăti”

de Emil HĂLĂŞTUAN

Senatorul social-democrat de Cluj şi-a exprimat această opinie în cursul unei întâlniri cu cetăţenii, organizată de filiala PSD Turda şi desfăşurată vineri, 15 aprilie. Devenit parlamentar în 2008, ca urmare a candidaturii sale în colegiul uninominal Turda – Huedin, Alexandru Cordoş le-a vorbit celor aproximativ 80 de participanţi la întâlnire despre problemele ţării dar şi ale Turzii, oraş la a cărei conducere se află aceeaşi alianţă portocalie „PD – UDMR, ce vrea să ducă România într-o direcţie nedorită de cetăţenii ţării”, după cum susţine parlamentarul social-democrat. Cordoş a calificat legile Educaţiei şi cea a Salarizării personalului bugetar drept bătaie de joc şi ruşine naţională, iar Codul Muncii, adoptat, de asemenea, prin asumarea răspunderii Guvernului, instrument pentru transformarea oamenilor în sclavi.
Cordoş a încheiat trecerea în revistă a seriei de măsuri antipopulare luate şi aplicate de coaliţia PD-L – UDMR – UNPR, cu o proorocire: „Au semănat ură şi discordie, vor culege furtună.
Iar cei care şi-au bătut joc de ţară vor plăti!” i-a asigurat senatorul Alexandru Cordoş pe turdenii care au participat la întâlnirea de vineri, 15 aprilie.
Practic această întâlnire se înscrie în seria de astfel de manifestări organizate pentru a da ocazia cetăţenilor să-i cunoască pe potenţialii candidaţi al căror nume va figura pe lista PSD Turda la viitoarele alegeri locale, ce se presupune că vor avea loc în vara anului 2012. Vinerea trecută, cetăţenii s-au întâlnit cu profesoarele Dora Arion şi Daniela Pîrlea, posibile candidate ale PSD, la „localele” de anul viitor, care locuiesc în microraionul III al cartierului turdean Oprişani, la fel ca şi cetăţenii invitaţi să participe la întâlnire.
Din partea conducerii organizaţiei PSD Turda, la întâlnire au luat parte vicepreşedinţii Robert Cojan, Radu Stoica, Cristel Frînc şi Corneliu Sîrbu. În absenţa preşedintelui social-democraţilor turdeni, Cristian Matei, senatorul Alexandru Cordoş a anunţat că organizaţia PSD Turda are în vedere mai multe nume, dintre care se va alege cel al candidatului propus de această formaţiune politică pentru funcţia de primar al oraşului. „Printre posibilii candidaţi se află şi Radu Stoica, dar numele persoanei desemnate în acest scop îl vom anunţa la momentul potrivit”, a precizat Cordoş.

Scumpiri de primăvară

de Emil HĂLĂŞTUAN
Din această lună, transportul urban de călători din Turda se va scumpi. În şedinţa extraordinară de luni, 2 mai, membrii forului deliberativ turdean au aprobat majorarea tarifelor pentru biletele de călătorie eliberate de Societatea de Transport Public Alba Iulia (STP), operatorul care prestează serviciul de transport urban de persoane la Turda. Astfel, preţul unei călătorii pe traseele transportului public urban va creşte, de la 1,50 la 2 lei. Dacă pentru un bilet dus-întors se plăteau 2,50 lei, după intrarea în vigoare a hotărârii adoptate luni, 2 mai, de forul deliberativ turdean, acesta va costa 3,60 lei.
Preţul celor trei variante ale abonamentelor lunare, ce permiteau efectuarea de călătorii de lunea până vinerea, pe una, două sau pe toate liniile de transport urban din Turda, s-a uniformizat. Astfel, aceste abonamente vor costa 60 de lei, lunar, eliminîndu-se tarifele diferenţiate practicate până acum de STP Alba Iulia. Prin această unificare a tarifelor, preţul abonamentului pentru o linie creşte, de la 37 la 60 de lei, preţul abonamentului pentru două linii rămâne neschimbat, iar preţul unui abonament lunar pe toate liniile, scade, de la 75 la 60 de lei.
În mod identic se va proceda şi cu tarifele percepute pentru abonamentele lunare, ce dădeau dreptul posesorilor să circule, de lunea până duminca, pe traseele transportului urban de călători din Turda. Astfel, potrivit hotărârii adoptate în acest sens de consiliul local, în locul tarifelor de 42, 75 şi 100 de lei, preţul practicat până acum, un asemenea abonament va costa 70 de lei.
Prin adoptarea noilor tarife, transportul urban de călători din Turda devine mai scump decât la Cluj-Napoca, unde un bilet de călătorie costă 1,75 lei. La Râmnicu-Vîlcea, Tulcea şi Suceava, unde un bilet costă 2 lei, se practică acelaşi tarif ca şi la Turda, dar în Iaşi, Satu Mare, Bârlad, Bacău sau Piteşti, unde preţul biletelor este de 1,8 sau 1,9 lei, pentru o călătorie, transportul urban de călători este, de asemenea, mai ieftin decât la Turda.
Potrivit solicitării STP, noile tarife vor intra în vigoare din 9 mai.
Modificarea tarifelor a fost determinată de creşterea ratei inflaţiei, de majorarea preţurilor la carburanţi şi piese de schimb şi de modificarea TVA, de la 19 la 24 la sută, se precizează în expunerea de motive anexată solicitării de majorare a tarifelor, adresată de STP Alba Iulia forului deliberativ turdean.
Consilierul Doru Anca susţine că va solicita Tribunalului Cluj, Secţia de Contencios Administrativ, anularea hotărârii prin care forul deliberativ turdean a dispus aprobarea noilor tarife practicate de operatorul de transport public urban de cîălători din Turda. Doru Anca impută luarea în calcul, la stabilirea noilor tarife, a creşterii totale a inflaţiei pentru anii 2008 – 2010, deoarece STP Alba Iulia efectuează serviciul de transport urban de călători la Turda numai de la începutul lunii aprilie 2010.
De acord cu Doru Anca s-au declarat şi consilierii Lucian Cordiş, respectiv Mircea Pîrv, care, după încheierea şedinţei au fost „traşi de mânecă” de primarul Turzii, Tudor Ştefănie, din cauză că s-au dovedit solidari cu singurul consilier aflat în disonanţă cu „corul aplaudacilor”, în care s-a metamorfozat forul deliberativ turdean, intrat sub papucul autoritarismului portocaliu, practicat la Turda de primar, cu sprijinul celor zece reprezentanţi ai PD –L în Consiliul local. Aceştia se poartă ca un adevărat „cor al robilor” şi nu ies niciodată din cuvântul şefului de partid, Tudor Ştefănie. Tăcerea „corului robilor” s-a dovedit neproductivă în numeroase ocazii, deoarece instanţele de judecată au anulat mai multe hotărâri adoptate de consiliul portocaliu al Turzii în actualul mandat.
Cel mai recent exemplu îl constituie anularea taxei de salubritate, adoptată în decembrie 2010, cu complicitatea tacită a „contingentului portocaliu” şi a „plutoanelor auxiliare” ce fac sluj în faţa mai-marilor zilei.

Turnul artei

de Emil HĂLĂŞTUAN
O nouă asociaţie a sporit la circa 40 numărul orgnizaţiilor neguvernamentale ce activează la Turda. Săptămâna trecută „Tour d’Art” s-a lansat oficial pe „piaţa” ong-urilor turdene.

Asociaţia, condusă de către Sonia Cojan, are ca scop „realizarea, sprijinirea şi promovarea manifestărilor cultural-artistice, din domeniile muzicii, dansului, coregrafiei, artelor plastice, teatrului, cinematografiei, televiziunii, literaturii şi arhitecturii”. În discursul rostit cu ocazia lansării oficiale, eveniment petrecut joi, 28 aprilie, preşedintele „Tour d’Art”, Sonia Cojan, a mai spus că astfel se vizeză „stimularea interesului public pentru temele cultural-artistice, pentru dialog şi dezbatere, respectiv favorizarea schimbului de idei”.
În ceea ce priveşte denumirea noii asociaţii, Sonia Cojan a explicat-o astfel: „În condiţiile în care astăzi suntem asaltaţi şi agasaţi de o serie de informaţii redundante, toţi am considerat necesar şi util pentru Turda acest refugiu, sugerat de turn”

Deocamdată, asociaţia „Tour d’Art” a iniţiat cursuri de muzică, balet, dansuri de societate, dansuri populare şi fotografie artistică. Totodată, spaţiul unde se desfăşoară aceste activităţi, situat în centrul Turzii, serveşte şi pentru organizarea expoziţiilor de artă plastică.

Printre colaboratorii asociaţiei se află profesorii Elena Lungu şi Marius Hoca, de la Şcoala de Muzică „Augustin Bena”, respectiv de la Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, ambele din Cluj-Napoca, Roland Podar, şeful compartimentului de balet al Operei Naţionale Române din Cluj- Napoca, Andrei Mocian, care susţine cursurile de dansuri populare şi regizorul Ovidiu Cosac, pentru fotografie artistică, respectiv teatru.
Cu ocazia lansării asociaţiei „Tour d”Art”, cei şase copii din Turda, pregătiţi de către profesorii Elena Lungu şi Marius Hoca, respectiv Aida Cristea (vioară şi pian), David Buduleac (vilooncel şi pian), Kiss Kinga (oboi), Cătălin Petre (clarinet şi pian), Alina Răcean (voce) şi Farkas Robert (chitară, voce şi pian), au susţinut un recital apreciat de cele circa 90 de poersoane care au luat parte la eveniment.

Deşi invitat la acest eveniment, desffăşurat joi, 28 aprilie, cu începere de la ora 18, primarul Turzii, Tudor Ştefăme, nu a onorat cu prezenţa sa lansarea oficială a asociaţiei „Tour d”Art”. De altfel, potrivit unor surse apropiate primarului turdean, Ştefănie nu ar vedea cu ochi buni apariţia unor grupări de acest gen. De exemplu, conform aceloraşi surse, iniţiatorii întâlnirilor colocviale, ar face parte din “cuibul” de la casa Zăhan.
Realitatea este că la Turda au răsărit germenii rezistenţei prin cultură, iar puterea locală, portocalie ca şi cea de la Bucureşti, manifestă suficiente tendinţe autoritariste încât să fie deranjată de orice fel de idei şi opinii ce nu se înscriu în şablonul impus de partidul-stat păstorit de Traian Băsescu.
Atitudinea “portocaliilor”, subordonată axiomei staliniste “Cine nu-i cu noi este împotriva noastră” ilustrează primitivismul politic de care România nu a scăpat nici după 21 de ani de la căderea regimului dictatorial al lui Ceauşescu.