vineri, 27 mai 2011

Rei Culturae Fautores – 15 ani de la înfiinţare

de Emil HĂLĂŞTUAN
Asociaţia culturală turdeană, înfiinţată în 7 mai 1996 şi-a sărbătorit în aceste zile cei 15 ani de activitate.
Miercuri, 25 mai, la ora 19, în sala asociaţiei Tour d’Art, din Piaţa Republicii nr. 14, s-au aflat circa 60 de membri şi susţinători ai asociaţiei sărbătorite, pentru a asculta, în relatarea succintă a preşedintelui Dănuţ Ioan Zăhan şi a altor câţiva membri, povestea isprăvilor cultural-artistice, dar şi ştiinţifice, săvârşite sub egida Rei Culturae Fautores (RCF).
Profesorul universitar dr. Călin Felezeu şi-a amintit isprava comisă la puţină vreme după înfiinţarea asociaţiei, când membrii secţiunii de istorie a RCF au avut prilejul de a asista la descoperirea prinţesei gepide „Francesca”, care îşi dormea somnul de veci în perimetrul Castrului roman Potaissa.
Scriitorul Doru Munteanu, deşi stabilit de 42 de ani la Braşov, nu a putut uita vremea copilăriei şi a adolescenţei, petrecute la Turda, oraş pe care l-a păstrat în inima sa şi, sau mai ales, prin aportul său la reuşitele asociaţiei Rei Culturae Fautores.
Conducătoarea seţinuii de arte plastice din cadrul RCF, profesoara Agneta Labancz – Cismaşiu a jalonat activitatea asociaţiei prin organizarea, împreună cu Dorotheea Fleiss, a primei şi unicei, deocamdată tabere internaţionale de creaţie, desfăşurată vreodată la Turda. La eveniment, desfăşurat în luna mai a anului 2004, sub genericul Est – Vest, verticalitate, au participat artişti plastici din România, Germania, dar şi pictori din China sau Malaezia. Dar numele Agnetei Cismaşiu, artist plastic cu renume internaţional, se leagă şi de înfiinţarea grădiniţei şi a şcolii „Waldorf” la Turda. În acest context, Agneta Cismaşiu a organizat, sub egida RCF, câteva simpozioane şi conferinţe, cu participare internaţională, despre pedagogia alternativă „Waldorf”.
Alţi membri de onoare ai RCF, precum tenorul Constantin Nica, sau violonistul
Nicuşor Silaghi, au preferat să vorbească prin muzică, limbajul pe care îl stăpânesc atât de bine, încat faima lor adepăşit de multă vreme graniţele ţării.
La reuşita spectacolului în care s-au transformat, premeditat, aducerile aminte şi mărturisirile, şi-au mai adus obolul membrii ansamblului folcloric „Doina” al RCF, condus de coregraful Ioan Cuc şi actorul Radu Botar, turdean „exilat” la Teatrul de Nord din Satu Mare.
Faptul că actorul Radu Botar,
care a făcut parte din trupa teatrului tudean, culege laurii succesului la Satu Mare, judeţ care anul trecut l-a ales între primii zece oameni care şi-au adus contribuţiile cele mai consistente la dezvoltarea artei, culturii, ştiinţei sau literaturii, pe meleagurile din nordul ţării, se datorează şi administarţiei publice din Turda, în speţă primarului Tudor Ştefănie, care face ce face, dar reuşeşte să îndepărteze de acest oraş oamenii cu adevărat talentaţi, care au un cuvânt greu de spus în domeniile în care activează. Potrivit preşedintelui RCF, Dănuţ Ioan Zăhan, tot primarului Turzii i se „datorează” neparticiparea ansamblului „Doina” al RCF la manifestările dedicate sărbătoririi a 50 de ani de la prima ieşire în eter a televiziunii române de stat. Atuncvi, în iarna 2006 – 2007, cele 25 de perechi ale ansamblului „Doina” trebuiau să ajungă la Bucureşti, unde reprezentau folclorul transilvănean în spectacolul omagial dedicat sărbătoririi celor 50 de ani pe care îi împlinea atunci TVR. În prealabil, după cum a povestit Dănuţ Ioan Zăhan, şeful departamentului folclor din TVR, Elise Stan, primise promisiuni ferme din partea primarului Ştefănie că administraţia locală va pune la dispoziţia ansamblului autocarul ce trebuia să-i ducă la Bucureşti. În seara plecării, ia autocarul de unde nu-i! Ce o fi fost atunci în sufletul copiilor şi adolesc enţilor din ansamblul „Doina”, nu se ştie. Miercuri seara, Zăhan, referindu-se la acel episod, a declarat: „Şi acum, când imi aduc aminte, îmi vine să plâng!”
Povestea mi-a adus aminte de un moment petrecut în vara anului 2009, la şedinţa forului deliberativ turdean în care aleşii trebuiau să hotărască dacă aprobă sau nu desfăşurarea festivalului Turda Fest în centrul oraşului.
Atunci, primarul Tudor Ştefănie, care şi-a exprimat limpede dezacordul vizavi de solicitarea Fundaţiei Familiei Raţiu, a spus, cu aproximaţie: „În Turda nu se face nimic fără voia noastră!” Şi astfel, Turda Fest a ajuns în acel an la Cluj-Napoca. Cât despre copiii din ansamblul „Doina”, anul următor celui în care s-a ratat participarea la spectacolul de la Bucureşti, patru perechi ai formaţiei RCF făceau o bună propagandă jocului popular românesc la Madrid, iar televiziunea publică spaniolă transmitea, vreme de un ceas, evoluţia îndelung aplaudată a tinerilor dansatori turdeni.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu