Senatorul social-democrat Alexandru Cordoş: „Actualii guvernanţi ne-au furat, ne-au minţit, au vândut ţara!”

de Emil HĂLĂŞTUAN
Social-democraţii turdeni s-au întâlnit joi, 23 iunie, cu cetăţenii din cartierul Poiana, situat la ieşirea din Turda spre Câmpia Turzii.
La întâlnire, desfăşurată după-masa, cu începere de la ora 17, la fostul cămin cultural din Poiana, senatorul Alexandru Cordoş şi preşedintele organizaţiei PSD Turda, Cristian Matei, au ascultat păsurile poienarilor.

Din staff-ul social-democraţilor turdeni nu au lipsit nici vicepreşedinţii PSD Turda, Emil Molnar, Robert Cojan, respectiv Cristel Frînc. Acesta va candida pe lista PSD pentru Consiliul Turda, la alegerile locale de anul viitor, din partea cetăţenilor cartierului Poiana, iar Robert Cojan este candidat al social-democarţilor turdeni pentru un loc în Consiliul Judeţean Cluj. La întâlnire a luat parte şi preşedintele organizaţiei de femei din cadrul PSD Turda, profesoara Dora Arion.

În cursul întâlnirii, ce a durat circa două ore, Alexandru Cordoş, senator PSD de Cluj, ales în Colegiul uninominal nr. 4 Turda – Huedin, a comentat, pentru cei circa 50 de participanţi la întâlnire situaţia îngrijorătoare din ţară. După trecerea în revistă a temelor zilei, de pe agenda politică internă, Cordoş „a pus parafa” pe activitatea guvernanţilor: „Actualii guvernanţi ne-au furat, ne-au minţit, au vândut ţara!”

Referindu-se la problemele cu care se confruntă turdenii, senatorul Alexandru Cordoş a arătat că Turda este oraşul din România cu cei mai mulţi locuitori plecaţi la muncă în străinătate. „Este şi mai trist acest fapt, deoarece nici ei nici copiii lor nu au de gând să se mai întoarcă în ţară”, a subliniat Cordoş. În ceea ce priveşte cartierul Poiana, parlamentarul clujean apreciază că, din punctul de vedere al edililor turdeni „acesta este un cartier uitat”.
La rândul lor, poienarii, prin vocea câtorva particiapnţi la întâlnirea de joi., s-au declarat nemulţumiţi de starea străzilor din cartier, marea majoritate a acestora rămase şi acum neasfaltate şi pline de gropi, din cauza lucrărilor de extindere şi reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare, ce au început de vreo doi ani, dar care pare că nu se vor mai termina niciodată.
Pe de altă parte, preşedintele PSD Turda, Cristian Matei, i-a îndemnat pe partiipanţii la întâlnire să cântărească bine la alegeri şi să voteze călăuziţi de raţiune, nu să îşi vîndă votul „pentru unul sau două milioane de lei” (nr. vechi).

Atât înaintea cât şi după încheierea întâlnirii, senatorul Alexandru Cordoş, împreună cu staff-ul organizaţiei PSD Turda, au făcut „per pedes” un tur al câtorva străzi din Poiana, prilej cu care au fost contactaţi şi de alţi locuitori din zonă. Senatorul Cordoş şi Cristian Matei, membru al Consiliului local Turda, i-au asigurat pe aceştia că vor căuta soluţii, în limita competenţei conferite de lege, pentru a rezolva problemele poienarilor.

Variantele de regionalizare circulă pe net

Pamflet plăsmuit de Pro-Scris şi ilustrat de Netu

Pesemne că, asemenea grupului de gânditori din Guvernul României, care zice-se că a avut o contribuţie, hai să credem majoră, la elaborarea planului regionalizării României, ce i-a băgat în draci pe unguri, dar şi pe „opoziţia”, o haită similară bântuie pe net. Şi iacătă minunea: Guvernul şi Preşedintele şi Net-ul elaborează planuri de regionalizare, iar ungurii, secuii, UDMR-ul şi Tokes intenţionează să nu se mai supună civic. Estimp, opoziţia, sau USL-ul, ori amândouă într-un loc, cântă, în surdină: „Lasă, lasă, că ajungem noi acasă.”...
Acu ce o fi însemnând „acasă” în varianta „alianţei socialiste”, ca să îl cităm pe Boc? După împărţirea bietei ţărişoare, înfăţişată în fotografie „acasă” poate însemna în Nuţiland, iar dacă lui Antonescu, aşa de un egzanplu, i se apleacă de la cârnaţii de Pleşcoi, faima ţaratului Elenei Udrea „crinul” îl poate trimete pe Victoraş, cu poanta, în Pălincăland, după niscai rezeş fiert de trei ori, ce crapă obiectul de muncă al stomatologilor. Şi dacă Ponta nu iese la capăt cu maramureşenii sau moroşănii, pe care Boc sau nene-su Traian îi şi văd clujeni neaoşi, mai rămâne o şansă: principatul Monalcool de import. Că dacă opoziţia face frumos, poate rezolvă alde Blejnaru ori Igaş greaţa Crinului dedulcit la cârnaţii de Pleşcoi din ţaratul Nuţiland.
De doi lei speranţă + 24 la sută TVA: „Ce vă tot legaţi de regionalizare mă disponibilizaţilor? Dacă se face treaba, o să aibă şi limba română dialecte, ca orişice grai ce se respectă. Şi ţara o să devină mai mare, pentru că o să aibă şi voievozi, nu numai cârmaci-jucător. Aşe că mucles, pesimiştilor. Off, că nu mă mai înţelege nimeni! Io le vreu binele şi ei îmi vor capu... Unde-i Jamaica de altă dată? (Reproducerea întocmai şi la timp a textului scrisorii găsite într-o sticlă naufragiată, ce plutea în derivă pe oceanul Wikileakx).

Rei Culturae Fautores reprezintă România la “Festivalul Lacului Zürich”

de Emil HĂLĂŞTUAN
Câţiva artişti clujeni vor fi emisarii muzicii româneşti, la “Festivalul Lacului Zürich” ce se desfăşoară, cu începere din luna iunie, în oraşul elveţian cu acelaşi nume.

La ediţia din acest an a festivalului, sub egida societăţii culturale turdene “Rei Culturae Fautores” vor lua parte Iulia Merca, solistă la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, tenorul Constantin Nica, acordeonistul Ioan Dănuţ Zăhan şi Cvartetul Transilvan (Gabriel Croitoru – vioară, Nicuşor Silaghi – vioară solo, Marius Suărăşan – violă şi Vasile Jucan – violoncel).
Artiştii clujeni vor prezenta publicului festivalului de la Zürich bucăţi de muzică clasică, aparţinând compozitorilor George Enescu şi Mihail Jora. Cvartetul Transilvan va interpreta muzică folclorică, orchestrată special pentru această formaţie, de către Gabriel Silaghi. Iulia Merca şi Constantin Nica vor interpreta arii din operele Carmen, de George Bizet, Tosca, de Giacomo Puccini, respectiv din Samson şi Dalila, a cărei muzică a fost compusă de către Camille Saint-Saens. În cadrul celei de-a treia secţiuni a festivalului, Nicuşor Silaghi, împreună cu Ioan Dănuţ Zăhan, vor interpreta muzică de caffé-concert.
Artiştii clujeni au fost invitaţi la ediţia din acest an a Festivalului Zürich ca urmare a propunerii avansate în acest sens de către Constantin Nica. Solistul clujean, care a trăit mulţi ani în Ţara Cantoanelor, este considerat cel mai bun tenor elveţian.

Turda: Peste 20 de milioane de euro pentru decontaminarea depozitelor de deşeuri chimice periculoase

de Emil HĂLĂŞTUAN
Unul din depozitele de deşeuri chimice periuculoase, aflat pe teritoriul Turzii, urmează să fie decontaminat. Pentru curăţirea de otravă a unui teren cu o suprafaţă de circa zece hectare, amplasat la capătul străzii Petru Maior, din cartierul turdean Poşta Rât, se vor cheltui peste 24,5 milioane de euro. Suma inlude şi TVA-ul aferent. Dacă fondurile pentru acoperirea valorii totale a investiţiei, apreciată la peste 21,8 milioane de euro, se vor constitui din bani europeni (80 la sută din fonduri structurale), şi din sume alocate de la bugetul statului (18 la sută), de la bugetul Turzii se vor acoperi doi la sută din costurile eligibile (397.388 euro). Tot în sarcina autorităţilor locale cade şi achitarea cheltuielilor neeligibile, respectiv plata TVA, estimată la peste 4,5 milioane de euro.
Conform studiului de fezabilitate, întocmit de Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Bucureşti, Parsons Brinckerhoff şi Univeristatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, reabilitarea sitului contaminat din Poşta Rât se va face prin spălarea solului şi tratarea apei uzate ce va rezulta din această operaţiune. Practic, procesul de decontaminare cuprinde următoarele etape: îndepărtarea vegetaţiei şi investigarea suplimentară a amplasamentului, tratarea şi reutilizarea solului contaminat, acoperirea acestuia cu un strat de vegetaţie şi monitorizarea apei subterane. Aceste lucrări se vor realiza în 31 de luni, iar durata totală de implementare a proiectului este apreciată la 33 de luni.
Într-o şedinţă extraordinară, desfăşurată vineri, 3 iunie, forul deliberativ turdean a aprobat studiul de fezabilitate şi participarea autorităţilor locale la cofinanţarea proiectului, respectiv la acoperirea costurilor neeligibile ale acestuia.
Perimetrul din Poşta Rât, contaminat cu deşeuri provenite de la fostele uzine chimice din Turda, a fost selectat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în vederea decontaminării. Pentru finanţarea lucrărilor se vor accesa surse financiare din fondurile Uniunii Europene, alocate Programului Sectorial de Mediu, Axa prioritară 2 „Reabilitarea zonelor poluate istoric”.

Deşi terenul ce va fi supus tratamentului de decontaminare are o suprafaţă de zece hectare, într-un proiect pe aceeaşi temă, întocmit înaintea anului 2004, situl contaminat din Poşta Rât figura cu o suprafaţă de zece ori mai mică.

Abuzurile şi corupţia politicienilor scot românii în stradă (Comunicat mișcarea „Democrație Reală Acum”)

Mișcarea „Democrație Reală Acum” se manifestă și la Cluj, duminică, 5 iunie, 2011, începând cu ora 18.00, pe B-dul Eroilor, în jurul monumentului dedicat Memorandiștilor (la „Clopot”). Clujul se alătură sutelor de mii de tineri protestatari din peste 130 de orașe europene care ies în stradă duminică, 5 iunie, sub egida „European Revolution”. Vă așteptăm cu mesaje de protest, pancarte ori nemulțumiri cetățenești, pe care le vom aduna într-o „Cutie a indignărilor” după care le prezentăm opiniei publice și autorităților.

Mișcarea „Democrație Reală Acum” din România se solidarizează cu participanţii la evenimentele din Spania, Grecia, Franța, Marea Britanie, etc. și consideră că problemele pentru care cetățenii din întreaga Europă au ieșit în stradă le regăsim și în România.
Nu reprezentăm vreo formațiune politică și nu susținem exclusiv vreun grup religios sau etnic. Suntem simpli cetățeni, iar factorul nostru de coeziune îl reprezintă indignarea față de felul în care funcționează sistemul politico-economic în Romania și la nivel internațional.
Suntem indignați de abuzurile și corupția politicienilor, băncilor și afaceriștilor care au adus România în starea actuală. Vrem ca responsabilii pentru criza și inegalitățile economice să plătească pentru această injustiție și nu cetățenii prin impunerea măsurilor de austeritate (tăieri salariale, creșterea taxelor și impozitelor, creșterea prețurilor la servicii, disponibilizări etc.).
Dorim asigurarea unor locuri de muncă plătite decent, accesul la educație publică de calitate și la un sistem sanitar gratuit și eficient, dreptul la egalitate de șansă, la o participare politică reală, dincolo de democrația electorală, și la o dezvoltare personală liberă.
Vrem să fim considerați ființe umane, nu mașini de vot manipulabile o dată la patru ani. Iluzia democrației este întreținută de un vot care nu îți dă posibilitatea reală de a schimba ceva, ci doar de a alege răul cel mai mic. Indiferent de rezultat, puterea rămâne în mâinile lor.
Dorim suspendarea acordurilor cu FMI și Banca Mondială deoarece acestea reprezintă sursa îndatorării și sărăcirii României pe termen lung, în condițiile în care populația va trebui să suporte returnarea împrumuturilor prin impunerea unor noi măsuri de austeritate. Într-o paradigmă de tip neoliberal, FMI-ul și Banca Mondială sunt organisme care urmăresc doar profitul câtorva privilegiați și nu bunăstarea generală a populației. O Românie săracă și îndatorată își pierde suveranitatea şi libertatea de a-și alege viitorul.
Pentru toate acestea suntem indignați! Vom lupta pentru drepturile noastre! Vrem o Democrație Reală Acum! Cetățenii nu sunt subordonați statului și capitalului speculativ. Comunitățile de cetățeni asociați constituie statul!

Şah la regină

Pamflet de Emil HĂLĂŞTUAN
Un amic asemuia cele întâmplate la şedinţa extraordinară de marţi, 31 mai, a Consiliului local Turda, cu elementele definitorii ale unei curse de la penibil la ridicol.
Graţie insistenţelor consilierului Doru Anca “ghimpele” din coasta puterii portocalii locale, la şedinţa cu pricina directorii sau managerii, mai mult sau mai puţin generali ai Spitalui şi Teatrului municipal din Turda, respectiv ai societăţii comerciale Salina Durgău SA şi ai Companiei de Apă Arieş au fost chemaţi în faţa forului deliberativ turdean pentru a prezenta rapoartele de activitate aferente anului 2010.
Vocea “românului mare” Doru Anca, secondat timid de Lucian Cordiş, respectiv Mircea Pârv, l-a iritat iarăşi pe edilul – şef al Turzii, Tudor Ştefănie, a cărui consternare a fost împărtăşită, în mod firesc, de către exponenţii “plutonului portocaliu” ce ocupă zece din cele 21 de scaune aşezate în jurul meselor din Sala Mare a Primăriei Turda la şedinţele Consiliului municipal.
Ce s-a întâmplat, de fapt? S-a întâmplat că Doru Anca “piaza rea” a portocaliilor, “gură spurcată” pentru pedelişti, s-a apucat să facă observaţii asupra rapoartelor prezentate. “Lovitura principală” a recalcitrantului peremist, ce nu consimte nici în ruptul capului să se iînregimenteze în gloata aplaudacilor, s-a îndreptat spre directorul Teatrului municipal, Narcisa Pintea,

căreia, în folclorul stradal local i se mai spune şi “Elena Udrea de Turda”.
Şi astfel, Doru Anca nu a înghiţit pe nemestecate raportul servit consilierilor turdeni de directoarea teatrului local. Tirul întrebărilor îndreptate de Doru spre Narcisa a produs consternare în aripa dreaptă a sălii de şedinţă, dacă se socoteşte poziţia consilierilor dinspre prezidiu spre scaunele rezervate publicului şi presei. Şi, într-o tăcere în care se auzea doar musca, avalanşa întrebărilor lansate ca din gura tunului de Doru Anca, a început să se reverse asupra directoarei teatrului: “Care este suma reală a veniturilor proprii, realizate de teatrul turdean anul trecut?” a vrut să ştie Doru Anca, ameţit de cele trei cifre fluturate în cele două pagini ale raportului, atât faţă cât şi verso: ba 53.600 de lei, ba 50.953 de lei, ba 80.947 de lei. Nu a avut cine să-l descurce pe Doru Anca. Narcisa Pintea, autoarea informării, aşa cum dă de înţeles semnătura sa, depusă pe documentul cu pricina, a spus că, în anul 2010 veniturile proprii au fost de 80. 947 de lei, dar din această sumă teatrul a cheltuit doar 50 de mii de lei. (n.r Plus încă 600 sau 953, că mizilicul de câteva sute de lei oricum nu mai contează). O lămurire despre felul în care, prin economisirea a peste 30 de mii de lei, teatrul, instituţie bugetară înregistra excedent la sfârşitul anului, şi despre posibilele temeiuri legale ce permiteau identificarea sursei banilor necheltuiţi (de ce economie din suma veniturilor proprii, de 80.947 de lei şi de ce nu din 1.098.000 de lei, suma primită de la bugetul Turzii) putea oferi consilierul Florin Bugnar, de profesie economist, dar, în intervenţia sa, pedelistul s-a rezumat să aprecieze, la superlativ, meritele Narcisei Pintea şi “contribuţia inestimabilă” a acesteia la renaşterea teatrului turdean.
Într-adevăr, cele 89 de reprezentaţii pe care trupa teatrului turdean le-ar fi comis anul trecut, conform mărturisirilor directoarei Narcisa Pintea pot grăi despre o creştere cantitativă a activităţii instituţiei. Dar, cum în teatru, potrivit aceleişi Narcisa Pintea, se lucrează cam nouă luni dintr-un an, reiese că în 2010 actorii turdeni au jucat câte un spectacol la fiecare trei zile. Cu doar vreo 20 de actori în organigramă, performanţa enunţată de Narcisa Pintea, cu 89 de spectacole jucate în 2010, ridică unele semne de întrebare, după cum s-a exprimat Doru Anca. Dar nu a avut cine să-l lămurească, pentru că, în intervenţiile lor, alţi consilieri pedelişti, ca de exemplu Dana Florea, Alexndru Faur sau viceprimarul Mircea Irimie, s-au intrecut cu laudele şi cu mulţumirile cu care au copleşit-o pe Narcisa Pintea, parcă desprinse din textele telegramelor adresate odinioară tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi academicienei sale soţii, de colectivele de oameni ai muncii, strâns unite în jurul partidului şi al conducătorului iubit. Şi pentru că tot veni vorba, după “aprecierile pozitive” de rigoare într-o asemenea situaţie, primarul Tudor Ştefănie a adăugat şi o doză de scenarită, pentru a explica atitudinea răuvoitoare a cârcotaşului Doru Anca. Din discursul rostit de Ştefănie la încheierea şedinţei s-a putut înţelege că oameni fără Dumnezeu şi fără partid, critică “pe la colţuri şi cine ştie mai pe unde” activitatea teatrului turdean. Încă odată, Ştefănie a dovedit că este adeptul dictonului stalinist “Cine nu-i cu noi este împotriva noastră”. Persoanele ale căror opinii nu se înscriu în curentul oficial, de prea mărire a minunatelor realizări petrecute la Turda în epoca portocalie, nu pot fi decât rău-intenţionate. Mai mult, emiţătorii opiniilor contra, sunt puşi la cale şi montaţi împotriva conducerii pedeliste de oameni care au ceva de împărţit cu aceasta. Că altfel, de ce ar avea cineva ceva de comentat la adresa activităţii fără cusur a administraţiei portocalii a Turzii?
Aşadar, rostim ceea ce le place pedeliştilor să audă: “La Turda totu-i minunat şi, uniţi în cuget şi-n simţiri, cu steagul portocaliu în frunte, ne va fi şi mai şi”. De un singur lucru îmi este teamă: Să nu ne invadeze românii din restul ţării, ameţiţi de-a binelea de ştirile despre “minunile total pozitive şi fără de cusur” săvârşite de “eroica” conducere portocalie a Turzii.