Cum spăla bani publici şi cum făcea bani negri preşedintele ANAF

În şedinţa Senatului României, din 23 aprilie, parlamentarul social-democrat de Satu-Mare, Vasler Marian, făcea o declaraţie politică, despre nisdcai matrapazlâcuri pe care le-ar fi comis fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar. Redăm mai jos reţeta de căpătuială "marca PD-L" aşa cum a descris-o senatorul Valer Marian: Cu câteva zile înainte de demiterea sa, am prezentat o declaraţie de presă intitulată „Şeful Fiscului vinde cartele telefonice. De la Satu Mare la Constanţa”, în care am arătat că preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, comercializează cartele de telefonie mobilă în benzinăriile Lukoil, Rompetrol şi OMV Petrom din toată ţara, prin firma Dial-Ton Arad, în care sunt implicaţi soţia sa Andreea Blejnar, socrul său Toader Buzabrici Filipescu şi prietenul său Clim Mitruţă. După câteva zile de la pierderea şefiei ANAF, voi arăta, în baza unei sesizări ample şi detaliate primite de la Arad, cum preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, şi fostul său director de cabinet Codruţ Marta sunt acuzaţi, alături de preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, şi primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, că ar spăla bani publici prin societăţile comerciale Glasul Aradului SRL şi La Reclama SRL din Arad. Sorin Blejnar, Codruţ Marta şi Nicolae Ioţcu sunt originari din aceeaşi comună, Săvârşin, din judeţul Arad. Blejnar şi Marta au fost colegi în Garda Financiară şi au fost promovaţi în funcţii la nivel naţional cu susţinerea politică a Organizaţiei judeţene Arad a PDL, condusă de ex-vicepremierul Gheorghe Seculici şi de ginerele său, primarul Gheorghe Falcă. SC Glasul Aradului SRL are ca obiect principal de activitate editarea ziarului Glasul Aradului. Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, SC Glasul Aradului SRL are doi asociaţi, fiecare cu o cotă de 50% din capitalul social: Codruţ Marta şi SC Twenty Two Media SRL. Societatea din Bucureşti este considerată o firmă fantomă, având sediul într-un fost bloc de nefamilişti din Sectorul 2 (Aleea Pantelimon nr. 8 bloc 7 scara B etaj 2 ap. 23) în care sunt înregistrate mai multe persoane într-o cameră şi nu există nicio inscripţie cu denumirea firmei (SC Twenty Two Media SRL). Administratorul SC Glasul Aradului SRL este Gabriel Buzna, un apropiat al preşedintelui Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu. Având ca obiect principal de activitate publicitatea, SC La Reclama SRL are ca asociat unic şi administrator pe Gabriel Buzna. Pentru a asigura finanţarea ziarului Glasul Aradului, preşedintele Consiliului Judeţean, Nicolae Ioţcu, îi obligă pe primarii PDL ai comunelor şi oraşelor din judeţul Arad să încheie contracte de publicitate, fără licitaţie, la sume cuprinse între 7.100 euro (pentru o jumătate de pagină de publicitate săptămânal) şi 15.000 euro (pentru o pagină de publicitate săptămânal) pe an, care sunt achitate din bani publici. Preşedintele Nicolae Ioţcu condiţionează alocarea sumelor de bani de către Consiliul Judeţean Arad pentru primăriile din judeţ de realizarea de reclamă în Glasul Aradului. De regulă, preşedintele Nicolae Ioţcu îi cheamă în biroul său pe primarii PDL din judeţ, unde îi obligă să semneze contracte de publicitate cu Glasul Aradului dacă doresc să primească bani pentru lucrări din comună sau oraş, iar la discuţii este prezent şi Gabriel Buzna care le spune primarilor suma. Primarii care nu se conformează sunt atacaţi în ziar până ce acceptă. În contul publicităţii, fiecare primar PDL primeşte săptămânal 1000 de ziare pentru a le distribui, în ziua în care apare publicitatea de o jumătate de pagină sau de o pagină, în care sunt prezentate persoana şi activitatea primarului ori alte evenimente favorabile PDL din localitatea respectivă. La oraşe precum Pecica, Nădlac sau Sebiş contractele de publicitate depăşesc suma de 15 000 euro, fiind încheiate cu Glasul Aradului în urma unor licitaţii măsluite la care sunt înscrise firme fantomă ca şi contracandidaţi. Se estimează că, în cursul anului 2010, prin această metodă au intrat în conturile SC Glasul Aradului SRL în jur de 200.000 de euro din banii publici ai primăriilor. O altă modalitate prin care sunt alocaţi bani publici pentru Glasul Aradului este încheierea de contracte de publicitate cu ANAF, în baza cărora acest ziar publică în exclusivitate anunţurile de insolvenţă pentru societăţi comerciale din judeţul Arad. Prin aceste contracte de publicitate este încălcat regimul incompatibilităţilor prevăzut de Legea nr. 161/2003, în condiţiile în care asociatul principal Codruţ Marta era angajat al ANAF, în calitate de director de cabinet al preşedintelui ANAF. Mai mult, directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Arad, Marius Drăgănescu, cel care furnizează şi achită faptic publicitatea pentru ANAF, este tot consătean şi prieten cu Sorin Blejnar. Mulţi subalterni sunt contrariaţi de promovarea lui Drăgănescu în funcţia de şef al finanţelor publice ale judeţului Arad, după ce ani buni a fost tractorist la Săvârşin. Conform unei interpelări pe care am adresat-o ministrului Finanţelor în data de 19 martie 2012, angajaţi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Arad au semnalat că directorul executiv Marius Drăgănescu ar fi valorificat, în cursul anului 2010, în mod dubios şi păgubos, respectiv la un preţ mult subevaluat, în urma unui telefon primit de la preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, cantitatea de 300 kg bijuterii de argint confiscată de organele vamale de la nişte cetăţeni italieni. Concret, ar fi valorificat bijuteriile unei firme din Bucureşti la preţul de numai 50 000 euro, deşi fuseseră evaluate la 300 000 de euro, rezultând că au fost comercializate la un preţ subevaluat de şase ori. Directorul Drăgănescu a refuzat să-mi comunice denumirea firmei şi preţul la care au fost valorificate bijuteriile de argint, iar ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, nu mi-a răspuns la interpelare până acum, ceea ce îmi întăreşte suspiciunea că fost comisă o faptă de natură penală. Nu este exclus ca o parte din profitul obţinut din această afacere veroasă să fi fost utilizată pentru finanţarea ziarului Glasul Aradului. Banii publici de la primării şi de la ANAF sunt direcţionaţi ulterior de la SC Glasul Aradului SRL la SC La Reclama SRL, unde sunt spălaţi în bani curaţi. La ultimele alegeri locale şi parlamentare (în 2008) toţi candidaţii PDL din judeţul Arad au depus banii într-un cont comun care a fost gestionat prin firma La Reclama, care a derulat toate contractele de publicitate pentru afişe, bannere, fluturaşi, apariţii în ziar şi la televiziune. Conform ultimelor bilanţuri postate pe site-ul Ministerului Finanţelor, pe anul 2009 SC Glasul Aradului SRL (având 35 de angajaţi) a înregistrat o cifră de afaceri de 1 972 711 lei şi o pierdere de 788 691 lei, iar SC La Reclama SRL (având 12 angajaţi) a înregistrat o cifră de afaceri de 4 090 955 lei şi un profit de 95 262 lei. Potrivit ultimei declaraţii de avere înregistrate în calitate de angajat al ANAF (în data de 19.10.2010), Codruţ Marta a acordat împrumuturi de 515 000 lei pentru SC La Reclama SRL şi de 140 000 lei pentru SC Glasul Aradului SRL, în condiţiile în care în anul precedent (2009) a realizat venituri de 86 260 lei. Este evident că suma de 655 000 cu care Codruţ Marta a creditat cele două firme arădene are o provenienţă dubioasă, fiind aproape sigur bani negri obţinuţi din alte afaceri ilicite. În cursul lunii decembrie 2011, după ce am primit informaţii în baza cărora am formulat interpelarea „Cenzura presei prin SRI, DGIPI, DGA şi ANAF”, am transmis pe fax sesizarea de la Arad de la cabinetul meu parlamentar la cabinetele ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, şi primului adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea, tustrei originari din judeţul Arad. ANAF nu mi-a comunicat niciun răspuns până azi. SRI mi-a comunicat că de competenţa sa sunt doar infracţiunile ce vizează siguranţa naţională, deşi de o vreme principalul serviciu secret din România se proclamă campion anticorupţie şi solicită dreptul de a face anchete penale. Rămâne de cercetat dacă răspunsul SRI nu constituie o favorizare a infractorului din partea generalului Coldea, care nu este străin de crima organizată din judeţul Arad. Şeful de facto al SRI este originar tot din judeţul Arad (din comuna Târnova) şi a fost promovat cu susţinerea politică a grupului Falcă - Seculici. Angajaţi cu funcţii din serviciile secrete şi din parchete afirmă că generalul Coldea a blocat mai multe anchete la adresa lui Sorin Blejnar. Cu concursul lui Coldea, soţia prefectului de Arad, Cristina Bibarţ, căreia i-a fost naş de căsătorie, a fost numită director al Zonei Libere Curtici, unde a înflorit crima organizată, îndeosebi contrabanda. Potrivit unor subalterni, generalul Coldea a primit un pachet cu suma de 100.000 lei, prin intermediul şefului Direcţiei SRI Arad, colonelul Dan Ilie Calalb, a cărei provenienţă este suspectă. Ministerul Administraţiei şi Internelor mi-a comunicat, în schimb, că sesizarea a fost transmisă la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Arad, care a înregistrat-o cu număr unic la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad şi a transmis-o, spre competentă soluţionare, la Serviciul teritorial Timişoara al DNA, pentru a efectua cercetări sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu, evaziune fiscală şi spălare de bani. Serviciul teritorial Timişoara al DNA a declanşat cercetări în acest sens împotriva numiţilor Sorin Blejnar, Codruţ Marta, Nicolae Ioţcu şi Gheorghe Falcă. Fostul şef de cabinet al lui Blejnar a plecat din România după declanşarea cercetărilor de către procurorii anticorupţie, ascunzându-se într-o locaţie din Viena. Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, fostul său director de cabinet Codruţ Marta şi asociatul administrator Gabriel Buzna au fost asociaţi şi în unul din cele mai mari tunuri imobiliare din istoria Aradului. Concret, în 2005, soţia sa Andreea Blejnar, Codruţ Marta, Gabriel Buzna şi avocatul Radu Pascu au încheiat un contract de asociere şi au cumpărat un teren de 7,3 hectare, în zona comercială a municipiului Arad (în zona Grădişte, pe strada Zimandului), de la o societate imobiliară şi două persoane fizice. Conform contractului încheiat, principalul finanţator al asocierii a fost avocatul Radu Pascu, cu 90%, în timp de soţii Blejnar şi Codruţ Marta nu au avut nicio contribuţie. După aproape un an, o parte din teren a fost vândută la un preţ de cinci ori mai scump, iar în urma acestei vânzări soţii Blejnar au câştigat 583.000 euro (ridicaţi de la Raiffeisen Bank şi consemnaţi în declaraţia de avere a preşedintelui ANAF), deşi în asocierea iniţială nu puseseră nici un ban. În ultimul an, Sorin Blejnar a susţinut că din suma obţinută din vânzarea ternului din Arad şi-a cumpărat vila impozantă din Bucureşti (în cartierul Domenii strada Petru Creţu nr. 10), care este evaluată de experţii imobiliari la 2 milioane de euro. Interesant este că terenul vândut la Arad de Blejnar and co a ajuns în proprietatea firmei Sarmis Expert, căreia i-a fost cesionat anterior dreptul de cumpărare de firma Ropotamo Expert. Cele două firme implicate în cumpărarea terenului ridică o serie de suspiciuni. Ambele firme figurează, conform datelor furnizate de Registrul Comerţului, cu sediul în Bucureşti la aceeaşi adresă (Sectorul 1, str. General Berthelot nr. 43 – 45 etaj 1), dar actualmente nu mai funcţionează niciuna dintre ele în această locaţie. La SC Sarmis Expert SRL, căreia i-a fost schimbată ulterior denumirea în MLS Proiect Arad SRL, figurează ca asociaţi firmele Lazybush Developments AG din Berna (Elveţia) şi McCabrey McCall LLP din Newpark (Marea Britanie, Irlanda de Nord), care au fost reprezentate de acelaşi cetăţean român: Dumitru Corneliu Frunzescu. La SC Ropotamo Expert SRL figurează ca asociat unic firma Mivan Limited din Newpark (Marea Britanie, Irlanda de Nord). La firmele Sarmis Expert şi Ropotamo Expert figurează ca administrator acelaşi cetăţean britanic, Joseph Ivan McCabrey, despre care au apărut relatări în presa centrală că ar fi un antreprenor irlandez implicat în tranzacţii ilicite. Bate la ochi că cele două firme implicate în tranzacţia imobiliară de la Arad au un capital social derizoriu, respectiv 400 lei Sarmis Expert şi 200 lei Ropotamo Expert. Iar în anul tranzacţiei (2006) ambele firme au înregistrat pierderi: 723.242 lei Sarmis Expert şi 122.204 lei Ropotamo Expert. Firma Ropotamo Expert a avut asocieri cu afaceristul libanezo-american Hassan Awdi, cunoscut ca patron al SC Rodipet SA. Fraţii Awdi au fost acuzaţi de spălare de bani în dosarul Rodipet, dar ancheta s-a întrerupt, în mod curios, exact în anul 2006, după încheierea tranzacţiei de la Arad. Ancheta a stagnat până recent, din cauza unui raport ANAF care nu a fost trimis către procurori. Sorin Blejnar exercita funcţia de comisar general adjunct al Gărzii Financiare Centrale în momentul acestei tranzacţii nebuloase. Instituţiile abilitate ar trebui să cerceteze dacă suma de 583.000 euro, obţinută pe gratis de familia Blejnar din tranzacţie, nu a reprezentat o mită mascată pentru tergiversarea şi muşamalizarea anchetei în dosarul de spălare de bani al fraţilor Awdi. Prin prisma celor prezentate, adresez şefului Guvernului următoarea întrebare: Are Sorin Blejnar căderea morală şi profesională să controleze marile averi din România? Senator Valer Marian

Sfîntul Gheorghe, patronul spiritual al Turzii, sărbătorit pentru al şaptelea an consecutiv

de Emil HĂLĂŞTUAN Asociaţia Culturală “Rei Culturae Fautores” împreună cu asociaţiile şi societăţile culturale Tour d’Art, Petofi Tarszaszag, respectiv Filarmonia, organizează manifestările prilejuite de sărbătorirea, pentru al şaptelea an consecutiv, a patronului spiritual al municipiului Turda, Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, prăznuit de creştini în ziua de 23 aprilie. Manifestările, ce se vor desfăşura pe parcursul a cinci zile, vor debuta joi, 19 aprilie, la ora 17, cu vernisajul expoziţiei de pictură “Siluete” ce va cuprinde picturi din creaţia Mariei Moldovan, membru al Societăţii Culturale “Filarmonia” Turda. Vernisarea expoziţiei va avea loc la Galeria municipală de Artă Turda, din strada Libertăţii nr. 2, cu începere de la ora 17. Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc vineri, 20 aprilie, cînd, de la ora 16.30, la sediul Asociaţiei Tour D’Art, din Piaţa Republicii nr. 14, se va oficia un Te Deum în onoarea Sfîntului Gheorghe. După alocuţiunile cu aceeaşi temă şi recitalul al taragotistului Dumitru Fărcaş, manifestările de vineri, 20 aprilie, se vor încheia cu un concert de orgă susţinut de către prof. univ. dr. Maria Abrudan. Concertul, găzduit de Biserica Parohiei Reformate Turda Veche, va începe la ora 19. În dimineaţa de sîmbătă, 21 aprilie, invitaţii la manifestări vor putea vizita Salina şi Muzeul de Istorie din Turda, iar seara, de la ora 18, teatrul manifestărilor se va muta iarăşi la sediul Asociaţiei Tour d’Art. După vernisarea expoziţiei de pictură a profesorului Valer Suciu, va urma prezentarea cărţii “Viaţa la fereastră” a scriitorului Doru Munteanu, volum recenzat de profesoara Dora Arion. Apoi, prof. univ. dr. Ion Opriş, membru corespondent al Academiei Române, va susţine o prelegere despre începuturile Muzeului de Istorie din Turda. În continuare, Dora Arion şi Doru Munteanu vor prezenta volumul de poezii al Marianei Popa, intitulat “Cascada timpului”. Programul zilei de sîmbătă, 20 aprilie, mai cuprinde lansarea volumului “Antologie de epigrame” de Eugen Albu, în prezentarea autorului şi un recital susţinut de către violonistul Nicuşor Silaghi, membru al Cvartetului Transilvan, al Filarmonicii Române din Cluj-Napoca. Duminică, 22 aprilie, invitaţii vor pleca în excursie, la Cheile Turzii – Petreştii de Jos. Manifestările dedicate sărbătoririi patronului spiritual al Turzii se vor încheia luni, 23 aprilie. În această zi, în care creştinii îl prăznuiesc pe Sfîntul Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, la Casa de rugăciune din incinta Bisericii Reformate din centrul Turzii va avea loc vernisarea unei expoziţii de artă plastică, realizată datorită strădaniilor sculptorului Suba Laszlo. Seara se va încheia cu un café-concert, susţinut, la acordeon, de către Ioan Dănuţ Zăhan, preşedintele Societăţii “Rei Culturae Fautores”.

Expoziţie de pictură: Dumitru Popa

de Emil HĂLĂŞTUAN Sediul organizaţiei PNL Turda, de pe strada Libertăţii nr. 8, a redevenit, al fel ca acum câţiva ani, gazdă primitoare pentru oamenii de artă şi de cultură. După expoziţia de grafică, realizată cu lucrări din creaţia lui Andrei Legman, tânăr talentat care bate la porţile afirmării, marţi, 3 aprilie, a avut loc vernisarea altei expoziţii personale, cea a pictorului Dumitru Popa, profesor de artă plastică din Câmpia Turzii.

Cunoscut turdenilor amatori de arte viztuale din participările la câteva din expoziţiile organizate de Asociaţia Atelier 7+ la Galeria Municipală de Artă, în expoziţia de la sediul PNL Dumitru Popa expune picturi în care a apelat la elemente de simbolistică specifice culturilor aztecă şi mayaşă. În discursul său de al vernisare, preşedintele liberalilor turdeni, Călin Felezeu, remarca prezenţa, în picturile lui Dumitru Popa, a unor simboluri precum Şarpele cu pene sau Pomul vieţii, caracteristice culturii aztece sau motive specifice civilizaţiei mayaşe, precum romburile. Dumitru Popa a mărturisit că este fascinat de cele două civilizaţii sud americane de ale căror simboluri se foloseşte în lucrările sale. Despre expoziţie şi despre artist au mai vorbit Radu Stoica, Vasile Grumaz, Alexandru Picovici şi Dora Arion. La acest eveniment au mai participat Cristian Matei, preşedintele organizaţiei PSD Turda şi vicepreşedintele aceleiaşi formaţiuni politice, Emil Molnar.

Băsescu şi calendarul mayaşilor

de Emil HĂLĂŞTUAN Preşedintele României, Traian Băsescu şi-a regizat, cu voie, o istorie prezidenţială, dacă nu frumoasă sau benefică pentru ţara pe care o păstoreşte, cel puţin fascinantă. Cu o condiţie: privitorul să se afle în lojile rezervate spectatorilor, nu în arenă. Că circu-i amuzant pentru spectator nu pentru actori. Că acolo, în arenă, în principal din cauza preşedintelui-jucător, rol pe care Băsescu a vrut să-l joace şi l-a jucat, figuranţii, adică viermii şi ciumpalacii, în viziunea unui ştab din PD-L, n-au decât să muşte ţărâna, sau rumeguşul, după multele “bucurii” făcute lor de guvernarea Băsescu-Boc. După ce a învrăjbit naţia, asmuţind diverse categorii socio-profesionale una împotriva alteia, iată că Băsescu se leapădă acum de PD-L ca de Satana. Procurorii de la DNA nu prididesc cu dresarea dosarelor de corupţie ale căror principal furnizor de subiecte a devenit PD-L –ul. Geniul machiavelic de la Cotroceni vrea, pesemne, să se spele pe mâini precum Pilat din Pont, de păcatele clicii pripăşite în partidul de guvernământ. Băsescu socoteşte pesemne că musai trebuie să iasă curat din al doilea mandat de president şi acţiunea procurilor, categorie profesională iubită de Băsescu, ar servi un asemenea scop cum nu se poate mai bine. Mai ales că, iată, varianta cotrocenisto- marinărească a lui Machiavelli, a făcut zilele trecute încă o mişcare nu demult de neconceput din partea inflexibilului Băsescu. Preşedintele a propus USL-ului un troc: demisia sa, în schimbul votului prin care parlamentarii opoziţiei ar susţine modificarea Constituţiei, în sensul dorit de Băsescu. Acestea fiind zise, devine necesară recunoaşterea importanţei deosebite dobândite de pixuri în aceste zile de la începutul “lunii nebunilor” cum a fost botezată aprilie de către înaintaşii. De pix se vor servi Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin, co-preşedinţii USL-ului, când vor semna scrisorica de răspuns al trocul propus de Băsescu. Dar adevărata probă de rezistenţă vine pentru pixuri din partea PD-L – ului. Că acolo a început exodul. Dacă unii democrat-liberali merg, de voie, spre DNA, alţii, din ce în ce mai mulţi, iau calea fie a PSD-ului, fie a PNL-ului. Şi pentru a-şi scrie demisia, au nevoie de pixuri, aşa cum a fost cazul lui Sorin Frunzăverde, urmat de primarii, consilierii locali şi vicepreşedintele PD-L Buzău, Ion D. Popescu, care şi-au dat demisia din filiala buzoiană a partidului, pentru a trece la PSD. De pix s-a folosit pentru a-şi semna demisia şi senatorul PD-L Iosif Secăşan, care a demisionat la începutul săptămânii precedente. Pasta nu a apucat să se usuce în pix şi astfel miercuri, 4 aprilie, a demisionat din PD-L şi deputatul de Timiş, Gheorghe Ciobanu, care s-a înscris o zi mai târziu în PSD, după cum anunţa liderul social-democrat Victor Ponta. Acesta a părecizat că, alături de Ciobanu au trecut la PSD încă 15 primari PD-L din judeţul Timiş. După gestul lui Teo Trandafir, care a votat pentru căderea guvernului Boc la o trecută moţiune de cenzură iniţiată de PSD, neştiind că un democrat-liberal nu are voie să simtă, parlamentarii din turma păstorită de Emil Boc, care îl ascultă ca un căţel pe marele cârmaci, au fost ţintuiţi de scaune la următoarele moţinui de cenzură. Decât să încurce bilele, mai bine să nu voteze. Acum şefii democrat-liberalilor ar trebui să declare prohibiţia asupra pixurilor, că altă soluţie dea stopa valul demisiilor nu prea se întrevede. Cât despre Băsescu, chestia aia cu demisia sa ca miză a trocului propus opoziţiei, pentru a vota modificarea Constituţiei, nu pare să fie alteva decât încă o şiretenie pusă la cale de Machiavelicul locatar de la Cotroceni, alias Băsescu ot Vila Lac 1. Cine poate crede că acesta se gândeşte serios la demisie? Şi poate că, pentru a scăpa cu faţa curată fără a-şi ţine promisiunea, Băsescu are în vedere împlinirea profeţiei mayaşilor, aia de zice că sfârşitul lumii soseşte pe 21 decembrie 2012.

Alexandru Cordoş pune la îndoială legalitatea contractului încheiat între Consiliul local Turda şi Societatea de Transport Public Alba Iulia

de Emil HĂLĂŞTUAN În şedinţa Senatului, de luni, 2 aprilie, parlamentarul clujean Alexandru Cordoş (PSD), l-a întrebat pe ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, dacă este la curent cu problemele transportului public de persoane de la Turda. Aici, în 22 martie, transportul public de persoane a fost întrerupt timp de cîteva ore, din cauza disensiunilor apărute între Societatea de Transport Public Alba Iulia şi Primăria Turda. Operatorul ce asigură serviciul de transport public de persoane în Turda cerea administraţiei locale plata sumei de peste 2,77 milioane de lei, bani ce, în versiunea conducerii punctului de lucru Turda al STP Alba Iulia reprezintă restanţe acumulate într-un an şi opt luni la plata serviciiilor de transport de care beneficiază, gratuit, anumite categorii de persoane, potrivit legii şi a hotărîrilor emise în acest sens de Consiliul local Turda.

Societatea de Transport Public Alba Iulia a primit concesiunea serviciului de transport public de persoane pe traseele din interiorul Turzii în anul 2010, după o licitaţie “cu cîntec”. Atunci, Regia Autonomă de Transport Local Turda a fost “scoasă din cărţi” fără o motivaţie convingătoare şi, rămasă fără “obiectul muncii” aceasta a fost apoi desfiinţată. Prin contractul încheiat în 2010 cu Primăria Turda, STP SA din Alba Iulia primeşte lunar subvenţii cifrate la circa 500.000 de lei, adică peste 100.000 de euro. În perioada în care Turda beneficia de serviciile Regiei Autonome de Transport Local, costurile Consiliului Local pentru transportul în comun se ridicau la suma de 30.000 de euro lunar. Deoarece primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a intrat în vizorul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie tocmai din cauza unui contract încheiat cu aceeaşi firmă care asigură transportul public şi în Turda, adică Societatea de Transport Public SA, condusă de omul de afaceri Stelian Nicola, senatorul Alexandru Cordoş şi-a manifestat unele îndoieli în ceea ce priveşte modul de în care autorităţile locale turdene au concesionat serviciul de transport public din Turda, în dauna operatorului tradiţional, RATL Turda. “În baza contractului, Primăria Turda plăteşte lunar Societăţii de Transport Public Alba suma de 500.000 de lei pentru subvenţii, aproape de patru ori mai mult decît primea Regia Autonomă de Transport Local (RATL), ce a asigurat zeci de ani transportul în comun din oraş şi care a fost descalificată la licitaţie fără motive întemeiate, fiind ulterior desfiinţată de către primărie”. Acuzaţiile procurorilor se leagă de prelungirea contractului de transport public local dintre Primăria Alba Iulia şi Societatea de Transport Public SA, care ar fi ilegală, dar şi de subvenţiile acordate pentru transportul pensionarilor, care ar fi fost mult "umflate".