Dan Voiculescu cere constituirea unei comisii parlamentare pentru Turda

Vicepreşedintele Senatului, Dan Voiculescu, a scris miercuri, 6 iunie, pe blogul său, că «ar fi utilă constituirea unei comisii parlamentare, ce ar avea ca sarcină identificarea unei soluţii concrete pentru eliminarea rapidă a sursei de poluare» reprezentată de fosta uzină chimică din Turda. Dan Voiculescu a ajuns la această concluzie după ce, sîmbătă, 2 iunie, a vizitat Turda. «Afectate de criza economică şi ignorate de autorităţile locale, zeci de persoane, fără nicio sursă de venit, sînt expuse zilnic contaminării cu mercur şi alte substanţe toxice» a scris Dan Voiculescu pe blogul său, referindu-se la locuitorii din vecinătatea fostei uzine chimice de la Turda, care scormonesc zilnic dărîmăturile, în căutarea oţelului-beton din zidărie, pe care îl vînd apoi la centrele de colectare a fierului vechi, ce s-au înmulţit precum ciupercile în zona industrială a oraşului. Mercurul de sub ruinele fostei uzine chimice este «un ucigaş tăcut, care va continua să facă victime, dacă zona nu va fi rapid şi eficient decontaminată. Iar dacă autorităţile locale nu sînt capabile să rezolve această situaţie, cred că se impune o intervenţie de la centru, fie prin implicarea Executivului, fie prin înfiinţarea unei Comisii parlamentare speciale» a mai precizat senatorul Dan Voiculescu, în postarea de pe blogul său, în care se referă la terenurile din Turda contaminate cu mercur şi insecticide. «Consider că, după reluarea activităţii în Parlament, ar fi utilă constituirea unei Comisii, care să identifice o soluţie concretă pentru eliminarea rapidă a sursei de poluare ce periclitează sănătatea locuitorilor din Turda» a mai adăugat Voiculescu. Privatizată în anul 1997 şi demolată cîţiva ani mai tîrziu, Uzina Chimică din Turda a lăsat moştenire oraşului o cantitate impresionantă de substanţe toxice. Tonele de mercur, provenit de la fosta secţie de electroliză a fabricii şi deşeurile de HCH (hexaclorciclohexan), un insecticid puternic, poluator organic persistent, a cărui utilizare în agricultură este interzisă din anul 2009, pun în pericol sănătatea oamenilor. Cei mai expuşi otrăvirii cu mercur şi intoxicării cu HCH sînt locuitorii din vecinătatea fostei uzine chimice, care, cu mic cu mare, răscolesc zilnic ruinele, prin care caută fier vechi, material ce, valorificat, constituie principala sursă de venit pentru mulţi dintre turdenii care au domiciliul pe strada 22 Decembrie 1989 şi în împrejurimile acesteia. Potrivit concluziilor unui studiu efectuat în anul 2005 de către specialiştii Centrului de Cercetări pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore, de la Facultatea de Ştiinţa Mediului, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, în perimetrul fostei Uzine Chimice de la Turda «se constată o depăşire clară a pragurilor de intervenţie, din cauza poluării semnificative a solului şi a subsolului cu HCH şi mercur». Cu toate că, în luna august 2007 o comisie formată din reprezentanţi ai mai multor instituţii clujene, cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, confirma, după o vizită la faţa locului, concluziile formulate de specialiştii de la Centrul de Cercetări pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore, pe terenul fostei Uzine Chimice de la Turda situaţia a rămas neschimbată. După un reportaj realizat de postul de televiziune Antena 3 şi difuzat la începutul lunii martie 2011, spiritele s-au agitat la Turda, unde, autorităţile locale s-au arătat îngrijorate mai mult de propria imagine decît de pericolul pe care mercurul şi HCH-ul îl reprezintă pentru sănătatea şi chiar pentru viaţa oamenilor. În final, recunoscînd totuşi existenţa terenurilor contaminate, din perimetrul fostelor Uzine Chimice, autorităţile turdene s-au spălat pe mîini, precum Pilat, aruncînd pisica moartă în curtea proprietăţii private. «Nu se poate face nimic, pentru că acel teren nu se află în proprietatea publică» a fost scuza invocată de autorităţi, pentru a încerca astfel să ascundă rahatul sub preş, din acelaşi binecuvîntat motiv al grijii faţă de propria imagine, camuflat sub interesul pentru dezvoltarea turismului la Turda. Emil HĂLĂŞTUAN